logoImpact EST nr. 708 - 18.12.2017

Încercările noastre de a informa corect opinia publică din judeţele Galaţi şi Brăila, privind închiderea mini-pieţei la care vindeau produse agro-alimentare basarabenii din Republica Moldova, s-au izbit de zidul funcţionăresc de pâslă al DSVSA Galaţi, directorită executiv de bărileanca Maricica Chiriac. După 11 noiembrie, când solicitarea mea telefonică pe această temă a rămas înţepenită la locţiitoarea secretarei directoresei, am abordat subiectul pe 17 noiembrie 2017, contactând Instituţia Prefectul Judeţului Galaţi, prin Prefect Gabriel Panaitescu. Efectul s-a văzut urgent, căci în aceeaşi zi de 17.11. pe siteul DSVSA a fost postat un comunicat de presă prin care este justificată alungarea precupeţilor basarabeni din piaţă cu mărfurile direct în stradă, pe borduri, pe trotuar, pe ţevi de gaze folosite ca poliţe de expunere, aşa cum se poate observa şi din imaginea care însoţeşte acest text.
Legea aplicată doar în chibuţul Galaţi
Acum o să spicuim din comunicat „Conform legislaţiei europene, comercializarea produselor alimentare provenite dintr-o ţară terţă, se poate realiza doar după efectuarea operaţiunii de import de către operatorii economici autorizaţi sanitar veterinar”… şi „Introducerea în Comunitatea Europeană a produselor de origine animală şi /sau non-animală de către cetăţenii moldoveni în bagajul personal, nu are caracter comercial, acestea fiind destinate exclusiv consumului personal”.
Încheiem citatele din comunicat cu acest final…apoteotic!: „Controlul, supravegherea comerţului stradal şi reţinerea produselor comercializate ilegal, intră în sfera de competenţă a Poliţiei Locale Galaţi pentru denaturare şi emiterea Certificatului sanitar veterinar pentru subprodusele nedestinate consumului uman. Conform legislaţiei sanitar veterinare aflate în vigoare, acestea vor fi dirijate prin grija administraţiei locale, către o societate autorizată sanitar veterinar, cu care a încheiat contract în vederea neutralizării”.

Soluţia basarabenilor este comerţul cu acte de import

Aşadar, basarabenii comercicianţi ar trebui să se unească între ei, nu cu ţara-mamă, ci să-şi creze o asociaţie, o entitate juridică cu drept şi autorizare de import-export produse agroalimentare şi să se autorizeze şi sanitar veterinar, precupeţii de acum, care poate sunt şi procuratorii de mărfuri din R. Moldova şi din Ucraina, neavând decât să rămână vânzători la tarabele din piaţa amenajată special şi dotată cu vitrine frig şi birou DSVSA pentru controlul şi certificarea sanitar veterinară a produselor.
Un al doilea aspect care se desprinde din comunicat este legat de drumul neştiut pe care l-au tot luat de atâta amar de ani produsele agroalimentare confiscate de la basarabeni, prin exerciţii de forţă ale echipelor mixte de poliţişti locali, jarndarmi, mascaţi, inspectori DSVSA şi ANAF, mai ales că aceste lovituri se dădeau preponderent cu o zi-două înainte de sărbători cu burta, chiolhăneşti, când funcţionărimea din diseminate este aprovizionată prin şpagă, iar astfel de instituţii îşi serbează sfinţii şi hramul. Căci vrem să ne dovedească DSVSA via Instituţia Prefectul Judeţului Galaţi, prin procesele verbale cu mărfurile şi cantităţile confiscate în ultimii… hai să zicem 5 ani, solicitările instituţiilor de forţă al sprijinului DSVSA pentru denaturare şi documentele din care să rezulte cantităţile predate firmelor specializate pentru neutralizare. Astfel, bănuiala că aceste confiscări au fost făcute de-a lungul a peste 20 de ani doar în interesul burdihanurilor puturoşilor din SISTEM, mulţi fiind leneşi şi şpăgari înrăiţi, rămâne aşa cum au perceput-o basarabenii. (A se vedea interceptirle telefonice ale DNA-ST Ivan a vechii conduceri a DSVSA Galaţi, aici pe ediţia online a Impact-est!)
În ce priveşte Legea 10/2010, care reglementează micul trafic de frontieră, cu adâncimi de până la 30-50 km, de care pot beneficia 600 de localităţi din Republica Moldova, aceasta nu reglementează sub nici o formă comercializarea produselor agro-alimentare, acest comerţ cu produse alimentare şi non-alimentare fiind reglementate de cu totul altă legislaţie. Deci, prin mic trafic de frontieră nu se înţelege traficul cu băuturi, ţigări, fructe, legume, carne şi preparate din carne, lactate şi derivatele sale etc.

De ce legea nu s-a aplicat de la intrare în UE?<br/>Dar Vaslui, Bacău, Iaşi şi Botoşani sunt în UE?!

Firesc ar fi să întrebăm toată directorimea care s-a fâţâit pe la şefia DSVSA Galaţi de ce aceste reglementări ale UE nu au fost aplicate comerţului practicat de basarabenii din R. Moldova, precum şi pe toţi prefecţii care au fost mai mult sau mai puţin de decor în palatul administrativ din Domnească. Tot pe ei, dar mai ales pe actualul, pe Prefectul Gabriel Panaitescu şi pe directoarea DSVSA Maricica Chiriac, îi întrebăm dacă judeţele României, Vaslui, Bacău, Iaşi şi Botoşani sunt parte a uniunii odată cu Galaţiul şi cu ţara?! Căci în aceste judeţe, astfel de comerţ practicat şi în pieţele autorizate de la noi, funcţionează din plin, inclusiv în judeţele vecine cu Ucraina (Suceava, Maramureş şi Satu-Mare). Şi îi amintim dlui Prefect Panaitescu faptul că pesta porcină africană, al cărei focar a fost depistat în R. Moldova şi în Ucraina, poate atinge toate localităţile din graniţa de sud est şi de nord-vest a României, nu doar Galaţiul! Acelaşi prefect mi-a declarat că în caz de pericol iminent, nu va ezita să emită un ordin de sacrificare a tuturor porcilor pe o adâncime de 10 kilometri din frontieră în interior, în cazul în care pesta africană ar escalada.
Dar, concluzia este una simplă şi la îndemâna basarabenilor: dacă vor să respecte atât legislaţia fiscală, cât şi pe cea privind siguranţa alimentelor şi operaţiunile de import, care, repet, nu se aplică decât în Republicuţa Galaţi, trebuie să se asocieze într-o entitate juridică cu drept de operaţiuni de import-export, altfel şi săracii de la ei, şi săracii de la noi, vor fi şi mai săraci…
În restul judeţelor din dreapta Prutului administraţiile pieţelor le-au amenajat locuri în hale cu aer condiţionat, puncte cu medic veterinar pentru autorizarea produselor de origine animală, vitrine frig, tarabe, depozite frig şi pentru legume şi fructe, adică tratament FRĂŢESC, nu unul de alungare, de prigonire.
Căci până la urmă, de când este lumea, practicile au impus reglementările, şi nu invers.

Gelu CIORICI 1 - decembrie - 2017

Lasa un raspuns


MĂRGĂRIT În mand

El declară, în ciuda DLAF, că a împrumutat-o pe maică-sa ...

Panaitescu a intrat

Luni, 4 decembrie 2017, în jurul orelor 11,15 am avut ...

Preşedinta UNJR vre

“Contrar tuturor sloganelor pe care le-au vehiculat unii şi alţii ...

Important

ADMINISTRATIA PIETELOR AGROALIMENTARE SA organizeaza in data de 19.12.2017 ora ...