logoImpact EST nr. 849 - 24.11.2020
logo

logo

Două evenimente majore s-au întâmplat săptămâna trecută. S-au prezentat studiile comandate de Primăria Galaţi pentru a rezolva Falezogaura, iar „Asociaţia Galaţi, oraşul meu” a pus de o dezbatere la Grădina Botanică, cu temă generoasă-tasarea taluzului Falezei. Două prezentări, două studii laborioase, multiple ipoteze de lucru, participare competentă şi numeroasă, prezenţă la vârf a autorităţii locale (dacă Primarul, Prefectul şi administratorul public pot fi numite vârfuri) şi o concluzie: faleza se tasează, există infiltraţii masive, drenaje canci, mai este puţin şi dacă mai punem nişte vile şi hoteluri şi vine şi brânciul de cutremur, alunecarea e aproape gata. Dar treburile astea nu le ştiam deja? Şi încă pe gratis.

Vreţi să ştiţi ce e colapsare versant în situaţia de hazard seismic? Mai bine nu!

Prof.univ.dr.ing. Manole-Stelian Şerbulea, de la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti şi prof. dr. Cristina Gârlea, de la Academia Română, au prezentat concluziile studiului şi expertizei hidrogeotehnice cu privire la Faleza Dunării, în zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul de la „Elice” şi zona blocurilor P. S-a vrut găsirea de cauze pentru efectele care se văd cu ochiul liber: alunecări serioase ale versantului Falezei în mai multe puncte ale taluzului; prăbuşirea parcului de la Elice; dublarea găurii de sus cu una de jos. S-au făcut analize şi observaţii, de la sol şi din satelit. Concluzia nu aduce nici o surpriză-există umeziri excesive ale loessului macroporic din direcţia ravenelor astupate la Elice şi s-a creat o cupolă de alunecare. Blocurile P din zonă nu sunt în pericol imediat, dar tasarea de la „Elice” ar putea fi accelerată de orice infiltraţii care ar putea proveni de la o ploaie torenţială mai serioasă sau de la scurgeri din conductele de apă, canalizare sau termoficare din zonă. Senzaţional de banal, Falezogaura s-a întâmplat pentru că plafonul colectorului de evacuare făcut din moloane de zidărie de piatră s-a prăbuşit. Faleza în general e în infiltrare dinamică, de neoprit, cât timp pe cei din administraţia Stan îi doare în cot de găurile din conducta verde a lui Pâslaru. Pe Faleza Dunării din Galaţi există riscurile producerii unor alunecări de teren catastrofale, dacă autorităţile nu intervin pentru stoparea infiltrării în zona taluzului a apelor provenite din ploi şi topirea zăpezilor sau scurse din conductele de apă şi termoficare. Mda! Banalităţi, dar cu patalama de academie şi de universitate tehnică de construcţii.

Ce ne recomandă academicienii? Să măsurăm şi să monitorizăm, dar să şi fezabilizăm

Adică să se bage bani în nişte studii de fezabilitate, că asta place cel mai mult la Primăria Stan. Să fie deci fezabilitate studiată şi sifonare controlată. Şi fiţi siguri că va fi. Se va studia cam cum se aranjează planul de cedare, se vor face foraje dincolo de adâncimea de 40 de metri, pentru a vedea până unde trebuie împinsă betonarea, se va redescoperi că declivitatea are un unghi de 60 de grade, după unghiul la care era râpa astupată cu molozul din centru şi se va trece la deznisiparea puţurilor hidrologice, pentru care trebuie făcut încă un studiu. Sunt studii intense cât pentru două mandate, nu pentru jumătatea care a mai rămas. Oricum, studiată sau nereparată, Faleza va aluneca cu 10 mm pe lună, şi se va forfeca la 30 de metri adâncime.

Măsurile preventive costă doar 10% din costul reparaţiilor

Despre „Faleza gălăţeană, în pericol de tasare” s-a vorbit la dezbaterea organizată de Asociaţia „Galaţi, oraşul meu”. La dezbatere au fost prezenţi doi dintre realizatorii unui studiu geotehnic realizat în 2012, prof.dr.ing. Eugen Luca şi conf.dr.ing. Victor Dumitrescu, ambii din Bucureşti, care au colaborat la această expertiză cu prof.dr.ing. Octavian Coşovliu, din Galaţi. Pentru această expertiză au fost realizate nouă foraje, din care s-au scos concluzii triste. Trăim cu coeficienţi pesimişti, apele subterane sunt obturate, nivelul pânzei de apă a urcat de la 40 de m la 15 m şi acumulările de apă necontrolată s-au agravat şi mai mult după ce dezastrul ISPA a lovit cu toată forţa prin 2010. Turcii au falimentat şi au forţat nişte batardouri, care au dus la prăbuşirea colectorului vechi de 100 de ani. De atunci, nimic nu s-a mai putut controla, deoarece lucrarea de fond, refacerea bolţii colectorului sau înlocuirea întregului segment nu s-a făcut. „Umezirea parţială a terenului din zonă s-a produs cu ape infiltrate provenite din mai multe cauze: precipitaţii atmosferice, lipsa unei sistematizări a terenului pe verticală, precum şi posibile pierderi de apă din reţelele hidroedilitare din zonă. Procesul de infiltrare a apelor în teren a fost favorizat şi de existenţa în zonă a unor umpluturi eterogene, cu grosimi mari. În urma acestor cauze, terenul a fost supus unor tasări suplimentare la umezire şi implicit la apariţia fenomenului de prăbuşire”. A avut o contribuţie fatală umplerea râpelor cu pământ de umplutură, prin 1963, ce a produs întreruperea cursurilor de apă şi implicit creşterea nivelului pânzei freatice din zonă. Una dintre erorile celor care au condus Galaţiul a fost faptul că au pus în pericol stabilitatea taluzului prin aprobarea ridicării unor construcţii grele, vile şi blocuri cu zece etaje, în zona de protecţie a taluzului. De la o zonă de gardă, de 80 de metri s-a trecut la 60 şi acum unele construcţii sunt doar la 15 m de taluz. Este extrem de periculos, deoarece tasarea se va combina cu alunecarea. Foarte grav, sistemul de drenare de la baza Falezei a fost distrus de ”experţii” de la ISPA iar ”experţii” de la Gospodărire Urbană au fost demascaţi de doctorul Emil Popa-conductele sparte şi vanele fisurate varsă apă fără oprire şi dau naştere din nou la râpe. Ne întoarcem la anii 60?

Taluzul este sigur numai dacă nivelul pânzei freatice nu depăşeşte 1/3 din înălţimea taluzului

Odată depăşit acest nivel, taluzul poate fi distrus prin alunecări de teren. Inginerul Eugen Luca a simulat pe calculator stabilitatea Falezei, cu date extrase din 16 foraje pe cei 4 km ai Falezei. Nu se mai pot tolera infiltrările.Trebuie menţinută curba de depresie a pânzei freatice la adâncimi mai mari de 2/3 din înălţimea taluzului, iar printre soluţiile tehnice se află construirea, prin tehnologia de foraj dirijat, a unui sistem de drenare în apropierea „crestei” taluzului şi pe nivelul imediat următor, pentru ca apa infiltrată să fie evacuată în Dunăre. Altfel, la primul cutremur serios, ne atacă lichefierea loesului umezit şi alunecările catastrofale. Din ce spune ing Manole Şerbulea, la Grădina Botanică este pericol maxim. Pe coastă, fisurările se produc deja. Sunt la adâncimi mari, de peste 30 de metri. Dacă nu suntem în stare să oprim umezirea, ne oprim în Dunăre şi nu o mai traversăm cu bacul, ci cu vila!

Silviu VASILACHE 10 - octombrie - 2014

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Scrisoare deschisa m

Danamaria Neculai se simte sătulă până peste cap cu Gelu Ciorici şi ...

Cristian Dima (PRO R

Realizat de Opyum Advertising SRL D la comanda Pro Romania ...

Necunoscut în lumea

Era miercuri, 11 noiembrie, când DIICOT-Structura Centrală făcea sute de ...

Sifonări de milioan

Mamăăă, până şi salariaţii cu putere de decizie din Combinatul ...