logoImpact EST nr. 743 - 26.09.2018

Mulţi ar putea să spună: ce ne interesează? Adică, ce ne doare pe noi „ce şi cum” fac unii dintre concetăţenii noştri cu banii. Iar noi, în general, le dăm dreptate, numai că uneori începe să ne doară că, în loc ca banii aceştia ai unora, făcuţi sau nu cu efort, picaţi din cer sau furaţi, nu sunt investiţi cu cap, în folosul comunităţii, aducând şi adăugând plus valoare şi creând locuri de muncă.
Uite, noi recunoaştem că ne-am cam uitat în ultima vreme (cam des) către doi indivizi plini de bani (mulţi rău) care îşi desfăşoară activitatea în agricultură cu rezultate destul de bune. Am făcut acest lucru fără să avem ceva anume cu ei, în mod personal sau cu afacerile lor, ci dintr-un motiv mult mai straniu şi anume faptul că în orice situaţie, în orice împrejurare, întotdeauna s-au plâns cât de rău le merge, cât de oprimaţi sunt, cât de mult sunt tâlhăriţi de instituţiile statului, mai HOŢ decât ei. Adică, am fi vrut un pic de decenţă, de gură mai moale, de „ciocu’ mic” şi de implicare mai mare în a dezvolta alte afaceri cu prea plinul surplusului financiar ce i-a inundat. Da, acest surplus venit prin subvenţii de la UE, prin prostirea celor care şi-au arendat terenul pe nimic sau pe ajutorul dat de Dumnezeu, care le-a dat mai întotdeauna vreme bună şi ploaie. În realitate nimeni nu este invidios pe nimeni, problema este dacă în afară de şmecherie este şi un pic de creier în beneficiul comunităţii, nu numai pentru tine. Iată, unul dintre ei, mai mititel la statură, a încercat şi altceva, amenajând o cârciumă. Mai apoi a cumpărat teren prin Rusia, iar după zvonuri cică a aruncat cu banii precum cu „căciula după câini”. De haram au fost, de haram s-au dus. Şi aici vorbim de milioane de euroi, aruncaţi de aiurea.
Cel de-al doilea (Bujorel), mai împlinit acum „la bătrâneţe” prin căsătorie, a încercat şi el şi încearcă să bage banul în „altceva”, mergând pe principiul ouălor care trebuie puse în mai multe coşuri. A cumpărat Institutul de Proiectări care mai are câteva zeci de salariaţi, dar având în prezent un portofoliu de comenzi destul de substanţial, adică din prea plin, mai dă consistent şi la alţii, noi ştiind de unde vine preaplinul acesta de comenzi, de la licitaţii câştigate şi de ce se îndreaptă către el şi nu în egală măsură şi către alţii. Dar hai să spunem că nu ne interesează. Uite, ne interesează de exemplu că doar un etaj din clădirea impunătoare este ocupat, că lucrările „câştigate” sunt multe subcontractate şi că… surpriză mare, clădirea frumoasă şi mare, impozantă, în curând nu va mai adăposti nici un fel de PROIECT S.A. Gurile acestea slobode din târg, bârfitorii, zvonurile şi ecourile ce ne-au ajuns la ureche, spun că proiectarea de reamenajare şi investiţiile aferente stabilimentului sunt aproape gata. Pe aproape sunt gata şi toate aprobările necesare, după care în scurt timp vor fi demarate lucrările de amenajare a celui mai TARE hotel care există în Republicuţa Galaţi. Adică, la baie cu alde Sandu Traian, Vega, Mercur şi tot lanţul de hoteluri existent. Cică va fi ceva de cinci stele adevărate, cu piscină, jacuzzi, saune, săli de conferinţe, baruri şi restaurante, camere ca în filme, ce mai încolo şi încoace, nebunie, nu altceva! O fi bine? O fi rău? Noi spunem că, doar în Galaţi, gradul de ocupare a hotelurilor per total este în jur de 35-40% pe an. Adică, să înţeleagă toată populimea plătitoare de taxe şi impozite, avem în Republicuţă un surplus baban de spaţii de cazare ce nu va fi în veci ocupat. Da, dar o să se spună că pe segment de cinci stele nu avem şi că omul face ce vrea cu banii lui, iar noi o să-l avertizăm că „Viva” de 5 stele s-a închis pentru că nu a avut clienţi de 5 stele. De asemenea, cel mai mare investitor din industria hotelieră gălăţeană (şi serios) a lăsat-o mai moale cu stelele pe Faleza Dunării, la Hotel Vega, ca să fie plin ochi, chiar la Hotel Faleza cam la fel, dar aici cu un grad de ocupare mult mai redus. Dar ce să mai spunem despre Hotelurile Galaţi şi Dunărea, Galmondo, Alex sau de Mercur, sau de multe altele cu capacităţi mai reduse, care au început de mult să închirieze cu ora (ştiţi pentru ce!), ca să poată supravieţui cât de cât. Dar, să ne întoarcem şi să spunem că investiţia cu pricina nu ne dă pe spate în atare condiţii, dar mai ştii? Poate că nu ştim noi ce vor aduce anii viitori, ce oraş turistic vom deveni, ce afluenţă de străini va fi, ce dezvoltare economico-socială va veni peste noi, de o să umplem toate hotelurile. Sau, mai ştii?, poate Bujorel ştie de exemplu că, la Galaţi, vor acosta navele de croazieră, că unii, fascinaţi de oraşul nostru vor dori să mai rămână o lună, două, aici, renunţând la confortul şi programele oferite de către Agenţiile de turism internaţional pe aceste nave, care acum ne sfidează trecând cu jemanfişism pe lângă noi.
Acum, noi spunem că în comerţ, industrie hotelieră, servicii este înghesuială mare, poate că era mai bine dacă se mergea pe producţie, pe o locaţie care să creeze un HUB de IT, în condiţiile în care la Bucureşti, Cluj şi Iaşi nu mai sunt locaţii, iar în prezent România are nevoie acută de încă 40.000 de specialişti în domeniu.
Hai, mă, că vă deschidem capul şi vouă, autorităţilor, faceţi ceva şi pentru tineretul gălăţean, pentru ziua de mâine, ceva util şi de lungă durată. Folosiţi banii cu cap, pentru că sunt scumpi, şmecheraşi de COVURLUI.

P.S. Uite, noi dăm exemplul lu Ghionea şi el un agricultor pârât, dar serios, care se luptă de doi ani de zile să realizeze în parteneriat cu nemţii unul dintre cele mai mari Combinate de producere a ouălor, a puilor şi găinilor, cu silozuri, hale, fabrică de concentrate etc., autorităţile fiind implicate în a-l sprijini. Aşa, parcă mai da!

Observator 4 - mai - 2018

3 Responses so far.

  1. Savu C. spune:

    Privatizarea acestui Institut de Proiectării ascunde multe. Clădirea poate s-o demoleze cînd vrea, nu e prea mare scofală. Arhiva acestui institut este o ,,mină de aur”. Cine ştie, ştie. Cine deţine informaţia care trebuie face teşchereau mare.

  2. avram spune:

    Socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă. Acum vreo 3-4 ani sforile se făceau pentru Istrate. Treaba era ca sigură, dar până la urmă…

  3. Contra spune:

    Daca nu are balcoane spre Dunare, degeaba!

Lasa un raspuns


Alde APIA, mai nociv

Până să primească subvenţia UE de 1,8 milioane de euro, ...

În loc de trupul ma

Tragedia orfanei, încă minoră, Antonia-Andreea Ivan se amplifică pe zi ...

Săraca Filială Sud

Iată, facem apelul celor vreo 60 de scriitori, câţi numără, ...