logoImpact EST nr. 787 - 15.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

În acest articol doresc să aduc în atenţie analiza şi concluziile deosebit de interesante pentru sistemul educaţional românesc a unor cercetări comparative a căror date au fost colectate prin intermediul unor sondaje repetate în marea majoritate a ţărilor lumii, efectuate o data la 4-5 ani cu începere din 1981 şi până în prezent. Aceste sondaje sunt: European Values Survey şi World Values Survey, fiind în fapt şi principalele surse de analiză comparată în ştiinţele sociale şi politice internaţionale. Ultima cercetare reprezentativă efectuată în România pe un eşantion de 1488 de subiecţi, cu probabilitate de 95% şi o eroare maximă de +/-3%, s-a bazat pe informaţiile colectate prin intermediul chestionarului ESV 2008-2009, aşadar realizată în perioada 2008-2009, ce a căutat să identifice care sunt acele principii esenţiale pe care oamenii ar dori să fie deprinse de către noile generaţii, de către copii lor

Românii propovaduiesc obedienţa, nu independenţa

Una dintre întrebările puse în chestionar a fost: “Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care copii le pot învăţa acasă. Consideraţi că există calităţi importante în mod deosebit ? Care?” Lista cuprindea 11 itemi. Rezultatele se prezintă în felul următor: românii aleg sistematic mai rar independenţa şi responsabilitatea drept calităţi importante care le ar dori transmise la urmaşii lor. Pe cînd, la polul opus, credinţa religioasă, imaginaţia şi supunerea au scoruri mult mai ridicate decât în alte ţări ale spaţiului eruropean, cu precizarea accentului deosebit de mare pus pe “credinţa religioasă” (81% faţă de o medie de 30% la respondenţii celorlalte ţări UE).

La o analiză mai aprofundată şi a altor întrebări din chestionar, variantele de răspuns au fost ordonate astfel încât să alterneze caracteristicile ce măsoară orientarea către autonomie cu cea către tradiţionalism şi autoritate. Practic, echipa de cercetători consideră că alegerea independenţei şi a responsabilităţii aduc în prim plan o imagine despre om asociată autonomiei, capacităţii de acţiune şi gândire de tip raţional. Pe când accentual pe obedienţă şi religiozitate fac parte dintr-un mix valoric tradiţional în care oamenii tind să dea mai multă atenţie autorităţii care să explice totul (cum este cea religioasă) sau ierarhiilor şi şefilor, luând mai rar decizii care să nu ţreacă prin aceste filtre.

Aceste rezultate comparative sunt în contrast cu cele obţinute în Europa, unde majoritatea ţărilor se orientează preponderant spre autonomie. Excepţiile fiind astfel România, Bosnia şi Cipru, Irlanda. Aşadar, România este o societate care optează mai mult decât celelalte naţiuni europene către modele tradiţionale.

Am ajuns coparativi cu Africa în statistici

Ca şi cadre didactice ne punem uneori întrebarea: “De ce oare elevii români obţin sistematic rezultate mai slabe decât cei din alte ţări europene la testele terminale din învăţământul primar, respectiv gimnazial (TIMSS, PIRLS, PISA)?” Conform statisticilor la astfel de teste, România a performat şi performează în mod constant mai bine decât ţările africane şi mai slab decât cele europene.

Într-un fel lucrurile sunt de înţeles, dacă este să luăm în consideraţie faptul că performanţele elevilor depind de gradul de dezvoltare economică şi socială a ţării în a cărui sistem educaţional sunt încadraţi. Această afirmaţie se sprijină pe rezultatele altor studii conform cărora ţările cu adulţi mai bine educaţi, având mai mulţi absolvenţi de învăţământ superior şi ţările mai bogate, obţin în medie rezultate la învăţătură mai bune şi au mai mulţi elevi cu performanţă. Legat de acest lucru, România, conform statisticilor, are o populaţie educată mai mare decât ţările africane şi mai puţini purtători de diplome universitare decât majoritatea ţărilor europene.

Gabriela-Violeta Iordăchiţă 28 - septembrie - 2012

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”