logoImpact EST nr. 787 - 15.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Atât în numărul trecut al ziarului cât şi în ediţia electronică am publicat pe larg mânăria realizată prin restituirea clădirii Muzeului de Artă către, acum, Arhiepiscopia Dunării de Jos.  Această făcătură, inginerie cu iz de puşcărie, a fost posibilă numai şi numai cu largul concurs al aleşilor şi numiţilor noştri în administraţie şi în unele instituţii.
Aici, în Republicuţa noastră, s-a cimentat, aşa, o frăţietate întru jefuirea patrimoniului, ca şi a banului public!… Or, acest şmen ordinar nu ar fi putut avea loc dacă am fi avut aleşi cu frică de lege, în picioare şi nu în genunchi, drepţi şi nu râme cu cap de porc.
Acest jaf are proporţii inimaginabile pentru cultură, pentru gălăţeni, pentru comunitate, în ansamblul ei.
Să reamintim esenţialul, şi anume că la ordinul regimului comunist, în 1966, Reşedinţa Episcopală (actualul Muzeu de Artă) în suprafaţă construită de 3.051,60 mp şi teren în suprafaţă de 17.600 mp a trecut în proprietatea autorităţilor de atunci, respectiv „Sfatul Popular al oraşului Galaţi”.
Şi, totuşi… regimul acela de tristă amintire şi fără frică de Dumnezeu s-a gândit la consecinţele juridice viitoare şi a stabilit un schimb generos care să despăgubească ceea ce a luat. Gurile „rele”, oameni ai acelor vremuri şi care mai trăiesc spun că, atunci,conducerea bisericii s-a arătat extrem de încântată de ce a primit şi că a semnat actele de schimb fără să clipească, fără să se opună, mulţumind cu plecăciune.
Şi au primit după cum urmează: imobilele proprietate B-dul Republicii nr.106 fost 140, teren în suprafaţă de 554,74 mp cu construcţiile aferente în suprafaţă de 469,14 mp, imobilul situat în Galaţi – B-dul Republicii nr. 108, fost 142, teren în suprafaţă de 700,74 mp cu construcţiile aferente în suprafaţă de 560 mp, imobil situat în Galaţi str. Mihai Bravu nr.15, teren în suprafaţă de 1.621,25 mp cu construcţiile aferente în suprafaţă desfăşurată de 561,11 mp şi suprafaţa de 0,50 hectare vie situată în punctul Bariera Traian – zona Arcaşilor.
În aceste condiţii, retrocedarea ca revendicare din partea Arhiepiscopiei nu poate fi catalogată decât ca un abuz sau lăcomie fără margini, toată povestea îmbrăcând iz penal dacă, ceea ce i s-a dat la schimb, nu se întoarce în patrimoniul comunităţii.
Or, din acest punct de vedere, nici vorbă, se tace chitic nu se scoate o silabă, cunoscută fiind rapacitatea conducătorilor vremelnici ca slujbaşi ai Bisericii Ortodoxe.
Numai că legea este lege, este una pentru toţi şi nimeni nu este mai presus, nici măcar slujitorii şi trimişii noştri pe lângă Dumnezeu.
Astfel, ne-am interesat şi noi pe la oameni cu carte în domeniul juridic, şi nu puţini,  şi am aflat că jaful acesta este penal, imprescriptibil şi cu răspundere din partea celor care îl realizează.
Aşadar, dragi consilieri trecuţi şi prezenţi, alde preşedinţi de CJ şi Primari de Galaţi, alde director de Muzeu sau de Cultură şi Patrimoniu, Prefect  jucaţi-vă cu focul. O să daţi cu subsemnatul şi o să răspundeţi inclusiv cu averea proprie, o să vă tremure curul şi o să vă îngheţe sângele în vine. Credeţi că o să vă ajute ÎPS-ul sau divinitatea? Nu vreţi să-i întrebaţi pe cei de la DNA, DIICOT, Judecătorie, etc. dacă le este frică sau îi doare în „cot”?
Prejudiciul adus comunităţii şi STATULUI, în atare condiţii, este imens, de milioane şi milioane de euroi. Aveţi curaj,  nu glumă.
Tot documentându-ne noi în ultima vreme cu privire la aceste aspecte, am aflat şi un alt lucru extrem de grav, o altă luare cu japca a Episcopiei şi anume clădirea actuală a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi, fostul Muzeu „Costache Negri”.
Aşa că această instituţie, încă tolerată de Î.P.S. nea Costică, oricând poate fi aruncată în stradă, acolo unde, de altfel, îşi merită locul, după ce şi-a vândut tot patrimoniul şi a păpat toţi banii.
Dar despre asta vom vorbi altă dată pe larg.

(Opinescu) 23 - noiembrie - 2012

Lasa un raspuns


E. Ciorici s-a înv

După vreo trei-patru rocade cu Silviu Pripoaie, tizul meu, Eugen ...

Șeful Poliției, Do

Chiar că nu mai ştim cine pe cine şi cine ...

Inculpatul vameş Bu

Parcă scriem pe garduri, pe ziduri, ca pe insula vremelnică ...

10 septembrie 2019 -

Sursa foto: Arhiva Bibliotecii „V.A. Urechia”