logoImpact EST nr. 708 - 18.12.2017

CNIPMMR SOLICITĂ ASIGURAREA PREDICTIBILITĂŢII ŞI STABILITĂŢII CADRULUI LEGAL FISCAL PENTRU IMM-URI

I. 261 MODIFICĂRI/COMPLETĂRI ALE CODULUI FISCAL IN 11 LUNI
În 11 luni, prin 10 acte normative, au fost modificate/completate 261 de articole din Codul fiscal:
• Ordonanţa nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 06 ianuarie 2017, cu 60 de articole modificate/completate;
• Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2017, cu 7 articole modificate/completate;
• Ordonanţa nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, cu 2 articole modificate/completate;
• Legea nr. 107/2017 pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 19 mai 2017, cu un articol modificat;
• Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu 60 de articole modificate/completate;
• Ordonanţa nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 25 iulie 2017, cu 2 articole modificate/ completate;
• Ordonanţa nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 31 august 2017, cu 11 articole modificate/completate;
• Legea nr. 209/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 07 noiembrie 2017, cu 5 articole modificate/completate;
• Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 10 noiembrie 2017, cu 97 articole modificate/completate;
• Ordonanţa nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, cu 6 articole modificate/completate.

II. MODIFICĂRILE CODULUI FISCAL NU AU RESPECTAT NORMELE DE TEHNICĂ LEGISLATIVĂ ŞI PRINCIPIILE FISCALITĂŢII
Modificările/complertările Codul fiscal nu au respectat normele de tehnică legislativă şi principiile fiscalităţii şi dialogului social:
• Normele de tehnică legislativă instituite prin art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care:
– „(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, precum şi principiul numărului constant.
– (2)Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.
– (3)Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.
– (4)Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.
– (5)Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.
• Principiile fiscalităţii, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/completarea Codului fiscal “prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”, precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, “pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”.
• Principiile dialogului social: pentru modificarea legislatiei fiscale este strict necesară implicarea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, potrivit dispoziţiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicatăcare prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”.

III. PREDICTIBILITATEA ŞI ÎNCREDEREA ÎN SISTEMUL FISCAL
Încrederea în sistemul fiscal este o condiţie esenţială pentru investitori. Studiile realizate în prezent la nivel mondial scot în evidenţă că unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează deciziile de investiţii este predictibilitatea.
Stabilitatea cadrului legal şi predictibilitatea mediului economic pot fi recuperate prin trecerea la un comportament de reglementare normal, pe care celelate ţări europene reuşesc să-l respecte.

IV. BUNE PRACTICI ÎN REGLEMENTAREA CARE TREBUIE VALORIFICATE
Uniunea Europeană: Comisia evaluează impactul preconizat şi impactul real al acţiunilor în fiecare etapă a procesului decizional. De asemenea, desfăşoară activităţi ample de planificare şi analiză înainte de a acţiona:
• procesul decizional este deschis şi transparent;
• cetăţenii şi părţile interesate pot formula observaţii în toate etapele procesului de legiferare şi de elaborare a politicilor;
• acţiunile UE pleacă de la date concrete şi de la o bună înţelegere a impactului pe care îl pot avea acestea;
• sarcinile de reglementare pentru întreprinderi, cetăţeni şi administraţiile publice sunt menţinute la un nivel minim;
• impactul legislaţiei este evaluat pe tot parcursul ciclului de elaborare a politicilor: de la etapa de concepere a unei politici, până la aplicarea şi revizuirea acesteia;
• evaluări ale impactului însoţesc toate iniţiativele legislative cu impact semnificativ, iar un Comitet independent de evaluare a impactului controlează calitatea acestora;
• programul de acţiune pentru reducerea sarcinilor administrative are ca obiectiv-ţintă reducerea birocraţiei;
• începând din 2012 a fost prelungită perioada de consultare de la 8 la 12 săptămâni;
• din 2011 a fost revizuita politica Comisiei de consultare: creşterea predictibilităţii cu privire la propunerile planificate ale Comisiei şi activitatea de evaluare ex-post vor permite părţilor interesate să îşi pregătească angajamentele într-o etapă mult mai timpurie;
• Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul european, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – „Gândiţi mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri Un “Small Business Act” pentru Europa {SEC(2008) 2101} {SEC(2008) 2102} a vizat ameliorarea abordării strategice generale a spiritului antreprenorial, stabilirea principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică” în definiţia politicilor, definirea unui ansamblu de 10 principii menite să ghideze concepţia şi punerea în aplicare a politicilor atât la nivel UE cât şi la nivelul statelor membre, pentru promovarea creşterii IMM-urilor.
Germania: există numeroase acte normative de drept fiscal, pentru diverse tipuri de impozite şi taxe, care, în general, fac obiectul unor modificări regulate. De obicei sunt cca. 23 de modificări ale legislaţiei fiscale pe an, cu parcurgerea unei procedurii legislative ample, cu consultări ample şi cu fundamentări riguroase.
Polonia: pentru modificarea reglementărilor fiscale sunt realizate analize şi consultările ample şi îndelungate, cu fundamentări şi analize de impact (exp. pentru plată divizată a TVA-ului consultările au durat 2 ani);
Marea Britanie: realizează ample analize şi consultări pentru modificarea reglementărilor fiscale;
Norvegia: Parlamentul este instituţia legiuitoare, iar procesul de legiferare corelează, în două procese în buclă care se derulează simultan sau separat, consultările pe propunerile de iniţiativă formulate în procesul executiv decizional cu lobby-ul exercitat, pe de o parte, la nivel politic, pe de altă parte de către actorii economici şi sociali implicaţi (sindicat LO, patronat NHO, mediul de afaceri şi investitori, ONG-uri active în domeniul mediului sau social), în vederea obţinerii consensului, transpus de comisiile de specialitate într-o Cartă Albă, transmisă spre avizul Guvernului, aviz care se exprimă în urma consultării/negocierii cu partenerii sociali. Procesul legislativ este unul de durată, iar implementarea legislaţiei aprobate necesită un an pentru îndeplinirea informării şi a adaptării la măsuri. Deşi Guvernul are abilitate de a emite acte cu caracter de urgenţă, acestea nu vizează decât starea de invazie militară, care periclitează siguranţa naţională. Numărul mediu de legi adoptate într-un an: 70-100, inclusiv cu modificările legilor deja existente; influenţă foarte mare a poziţiei patronatelor şi sindicatelor în procesul legislativ şi în relaţia cu parlamentarii

Bune practici:
• dezvoltarea unei bune relaţii Parlament – parteneri sociali – Guvern, ceea ce facilitează acceptarea şi asumarea implementării actelor normative;
• dialog social calitativ, cu luarea în considerare a poziţiilor exprimate de partenerii sociali şi participare efectivă a acestora la procesul de elaborare şi definitivare a actelor normative, cu fundamentarea propunerilor şi derularea unei proceduri similare cu cea la nivelul U.E. în procesul legislativ, începând de la Cartea albă, până la lege;
• transparenţă şi eficacitate a procesului legislativ;
• cadru legal stabil şi rezonabil.
“Media modificărilor anuale ale Codului Fiscal la nivel european a diverselor aspecte tehnice, în niciun caz fundamentale, este de 50. În România, numai în acest an, am avut 261 de modificări ale Codului Fiscal. De asemenea, timpul mediu de dezbatere cu partenerii sociali şi stakeholderii pentru implementarea masurilor de modificare a legislaţiei cu incidenţă asupra mediului economic, este de 3 ani. În România, am atins un record nemaiîntâlnit de 0 zile (a se vedea ultima OUG de modificare a dialogului social). Cele 261 de modificări au afectat încrederea IMM-urilor în sistemul fiscal şi au implicat costuri ridicate de modificare a programelor de contabilitate, de consultanţă şi de implementare a modificărilor. Reiterez faptul că este necesară asigurarea stabilităţii cadrului legal şi predictibilităţii pentru IMM-uri, cu simplificarea birocraţiei, reducerea cheltuielilor administrative şi valorificarea bunelor practici în domeniul reglementărilor fiscale din celelalte state europene.” – Florin JIANU, preşedinte CNIPMMR.

(P.IMM.) 24 - noiembrie - 2017

One Response so far.

  1. Iosif spune:

    Nimic nu este întâmplător. Dacă vrei să controlezi un sistem, creează confuzie. Nimeni nu mai ştie prea bine cum a fost, cum este, cum ar fi bine. Numai bine pentru sistem. Este foarte uşor să controlezi când poţi interpreta cam cum vrei. Treaba asta cu legile mereu schimbate, cu norme de aplicare ce apar la calendere, numai bine săi ţii pe toţi în ceaţă. Faci ce vrei din ei. Cam asta se întâmplă din 1989 încoace. Dar mai ţineţi cont de ceva. Care este nivelul de pregătire a celor ce tot fac amendamente? Dar a celor ce le propun? Dar a celor din comisiile juridice? Ceva pare a fi în neregulă cu modul de alegere a celor ce ne fac legi. Nu cumva ajungem şi la sistemul de învăţământ care se prăbuşeşte încet, dar sigur?

Lasa un raspuns


MĂRGĂRIT În mand

El declară, în ciuda DLAF, că a împrumutat-o pe maică-sa ...

Panaitescu a intrat

Luni, 4 decembrie 2017, în jurul orelor 11,15 am avut ...

Preşedinta UNJR vre

“Contrar tuturor sloganelor pe care le-au vehiculat unii şi alţii ...

Important

ADMINISTRATIA PIETELOR AGROALIMENTARE SA organizeaza in data de 19.12.2017 ora ...