logoImpact EST nr. 743 - 25.09.2018

Calicii Uniunii Europene

Peste un sfert din populaţia României trăieşte cu mai puţin de 5,5 dolari americani pe zi, ceea ce reprezintă cea mai ridicată rată a sărăciei din UE. Populaţia săracă este deconectată de la factorii ce favorizează creşterea economică: jumătate din cei mai săraci, reprezentând 40% din populaţia României, nu are un loc de muncă, iar alţi 28% trăiesc de pe urma agriculturii de subzistenţă.
Unul din cinci oameni nu are acces la apă potabilă, iar o treime dintre aceştia nu are acces la toaletă cu apă curentă. Situaţia este deosebit de gravă pentru populaţia de etnie romă, în cazul căreia rata de participare pe piaţa muncii este de 28%, iar rata de sărăcie – de 70%.
România rămâne una dintre ţările cu cel mai scăzut grad de urbanizare din UE, iar un număr ridicat dintre persoanele sărace – 75% din populaţie – trăieşte în zonele rurale. În ultimii cinci ani, doar 2% din populaţie şi-a schimbat domiciliul, reflectând o mobilitate teritorială redusă – probabil, ca rezultat al slabelor competenţe şi al politicilor greşit direcţionate.

Studenţi analfabeţi, asistaţi social şi abandon şcolar

Sistemul de învăţământ se confruntă cu grave probleme: 40% dintre studenţii români fac parte din categoria studenţilor afectaţi de analfabetism funcţional, ceea ce înseamnă că – tehnic vorbind – pot să scrie şi să citească, însă nu au capacitatea de a aplica aceste competenţe într-un mod relevant în viaţa de zi cu zi. Aproximativ 1 din 5 copii abandonează şcoala, rata abandonului fiind printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Indemnizaţiile relativ generoase pentru creşterea copilului şi lipsa locurilor de muncă cu fracţiune de normă (part-time) a generat efectul nedorit de înlăturare a femeilor de pe piaţa forţei de muncă. Indiferent dacă femeile fac sau nu parte din forţa de muncă, normele de gen adânc înrădăcinate continuă să plaseze întreaga povară a creşterii şi îngrijirii copiilor şi bătrânilor pe umerii femeilor.
O pondere ridicată a forţei de muncă continuă să fie blocată în activităţi agricole caracterizate de o productivitate scăzută şi în alte activităţi informale, ceea ce contribuie la o subutilizare a resurselor şi o distribuire inadecvată a acestora. Prim urmare, procesul de tranziţie către locuri de muncă mai productive este lent.
Cheltuielile sociale înregistrează un nivel scăzut, respectiv 14,4% din PIB, şi sunt distribuite asimetric, favorizând pensiile în detrimentul altor categorii. În plus, acoperirea redusă şi în continuă scădere a drepturilor la pensie în zonele rurale conduc la direcţionarea din ce în ce mai redusă a resurselor publice înspre populaţia săracă din zona rurală. Prestarea de servicii sociale în domeniul protecţiei sociale, ocupării, învăţământului şi sănătăţii este fragmentată şi neconsecventă, în special în zonele rurale, unde nevoile (şi beneficiile de ordin economic) sunt cele mai mari.

Un stat incapabil şi fără viziune

Aşadar, care sunt motivele ce generează lipsa unei prosperităţi împărtăşite în România? Analiza noastră evidenţiază că acestea se datorează parţial incapacităţii statului de a se angaja în atingerea unor obiective de politici publice pe termen lung, dar şi implementării necoordonate a acestor politici.
Mulţi români consideră că politicile publice sunt promovate de interese particulare. Mulţi suspectează că reformele întreprinse pentru aderarea la UE au reprezentat o chestiune de suprafaţă şi nu au abordat problemele sistemice. Toate acestea au dus la subminarea încrederii.
În lumina tuturor acestor contradicţii, se mai poate mândri România cu realizările sale? Privind retrospectiv, răspunsul este cu siguranţă Da. În mai puţin de o generaţie, România a construit o societate deschisă, a consolidat democraţia şi a atins cel mai înalt nivel de prosperitate din istoria sa. Însă, dacă privim spre viitor, românii ar trebui să se îngrijoreze. Dacă România nu remediază eşecurile de guvernanţă, creşterea economică va deveni din ce în ce mai volatilă şi prosperitatea din ce în ce mai puţin împărtăşită de către toţi membrii societăţii. O Românie cu adevărat angajată pe calea dezvoltăriiunei societăţi prospere şi incluzive nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă”.

(R.I.) 21 - iunie - 2018

Lasa un raspuns


Alde APIA, mai nociv

Până să primească subvenţia UE de 1,8 milioane de euro, ...

În loc de trupul ma

Tragedia orfanei, încă minoră, Antonia-Andreea Ivan se amplifică pe zi ...

Săraca Filială Sud

Iată, facem apelul celor vreo 60 de scriitori, câţi numără, ...