logoImpact EST nr. 737 - 18.07.2018

„Dacă facem un tur al României, vom putea identifica două ţări: de o parte o ţară urbană, dinamică şi integrată în UE şi, de cealaltă parte, o ţară rurală, săracă şi izolată”, arată o postare de pe blogul Băncii Mondiale co-semnată de Donato de Rosa, economist principal, şi Yeon Soo Kim, economist.
Redăm în continuare postarea celor doi economişti ai instituţiei financiare internaţionale, intitulată „Calea către o Românie mai prosperă şi mai incluzivă”.
„Bucureşti este o metropolă plină de viaţă, cu servicii moderne înfloritoare şi cu un venit pe cap de locuitor situat peste media din Uniunea Europeană. Câteva dintre oraşele secundare, precum Cluj, Iaşi şi Timişoara, trec printr-un proces de transformare rapidă în centre de prosperitate şi inovare; totodată, Cluj începe să devină cunoscut ca o regiune de tip Silicon Valley a României. Însă, atunci când ajungem în oraşe mai mici şi în zone rurale, avem sentimentul că aceste locuri se regăsesc încă la decenii distanţă atât faţă de Capitală, cât şi faţă de restul Europei.

Ne-am integrat şi-am emigrat

A beneficiat cu adevărat România de pe urma Europei? Ce poate face România pentru ca prosperitatea să se răspândească dincolo de câteva oraşe mari? Acestea sunt o parte dintre întrebările la care am încercat să dăm un răspuns prin intermediul unui Diagnostic Sistematic de Ţară pentru România – o analiză a Băncii Mondiale care examinează constrângerile şi oportunităţile unei creşteri economice incluzive şi sustenabile.
Sunt puţine ţările care au beneficiat la fel de mult ca România de pe urma integrării în UE. Reformele încurajate de aderare au adus investiţii străine şi au generat creşterea productivităţii şi a nivelului de trai. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 30% din media UE în anul 1995, la 60% în anul 2017. În prezent, peste 70% din exporturile ţării, care sunt caracterizate de o complexitate tehnologică din ce în ce mai ridicată, sunt direcţionate către UE. Cu o creştere de 6,9% a PIB în 2017, România este una dintre cele mai performante economii din Europa. În acelaşi timp, populaţia României s-a redus începând cu anul 2000, de la 22,8 la 19,6 milioane, preconizându-se că această tendinţă de scădere va continua. Între 3 şi 5 milioane de români, majoritatea apţi de muncă, trăiesc şi muncesc în alte regiuni ale Uniunii Europene. Totodată, rata de participare a forţei de muncă este de doar 66% (cu un procent modest de 56% în cazul femeilor), ceea ce reprezintă un nivel mult prea scăzut pentru a putea compensa procesul de îmbătrânire şi emigraţia.
Pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile care să permită convergenţa către nivelul de trai din UE, România va trebui să întreprindă o serie de schimbări.

Avem muncitori: mulţi, inutili şi necalificaţi

Aşa cum în ultimele două decenii România a utilizat accesul la pieţele şi instituţiile din UE pentru a accelera creşterea economică, tot astfel – la momentul de faţă – va trebui să utilizeze aceste pieţe şi instituţii pentru a aplana decalajul dintre românii care beneficiază de dezvoltare şi românii care sunt lăsaţi în urmă. Aşadar, ţara are nevoie de o forţă de muncă cu un grad sporit de calificare, investiţii mai eficiente şi o alocare mai eficace a resurselor.
Competenţele forţei de muncă nu au ţinut pasul cu natura din ce în ce mai sofisticată a economiei. România a făcut trecerea de la exporturi în sectoare caracterizate de utilizarea intensivă a forţei de muncă şi de un nivel tehnologic scăzut la exporturi în sectoare mai avansate, precum industria autovehiculelor, utilajelor, echipamentelor electronice şi TIC. Însă, cu un nivel de numai 25,6%, rata de absolvire a învăţământului terţiar este cea mai scăzută din UE. Angajatorii consideră că angajaţilor le lipsesc atât competenţele tehnice (hard), cât şi cele non-tehnice (soft). România este în urmă din punctul de vedere al numărului de absolvenţi ai disciplinelor din categoria STIM (ştiinţe, tehnologii, inginerie şi matematică), în timp ce formarea profesională pentru aspecte non-tehnice este deseori deficitară.

Autostrada Morgana

Calitatea infrastructurii este profund deficientă. În conformitate cu Raportul privind Competitivitatea Globală 2017-2018, România se situează pe locul 102 din punctul de vedere al calităţii infrastructurii de transport, într-un clasament cuprinzând 137 de ţări. Constrânsă de un proces necorespunzător de planificare şi de o administraţie publică slabă, România este singura ţară din UE care nu a fost capabilă să valorifice abundenţa de fonduri structurale de care a beneficiat începând cu momentul aderării. Suma alocată României pentru infrastructură era de 15,4 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, plus 17,6 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Pentru o ţară cu un PIB mediu de 140 de miliarde de euro în perioada 2007-2017, cele 33 de miliarde de euro nu reprezintă o sumă de ignorat.
Din cauza impredictibilităţii reglementărilor, întreprinderile mici se luptă din greu să devină competitive şi să facă parte din lanţurile valorice globale: Codul Fiscal s-a modificat de 20 de ori în ultimii doi ani! Există totodată 1.200 de întreprinderi de stat, multe dintre acestea sunt mari şi ineficiente şi trag în jos productivitatea agregată.

– va urma –

(R.I.) 15 - iunie - 2018

Lasa un raspuns


Justiţie securistic

Uluitor: şefa Secţiei judiciare din DNA, procuroarea Gabriela Popa, o ...

DGA Galaţi a sălta

Ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) ...

ANAF-ul ajunge în i

Autorităţile vor putea începe executarea silită a românilor care nu-şi ...