logoImpact EST nr. 814 - 05.04.2020

Aproximativ 2.000 de oameni politici au distrus vieţile a 5 milioane de români şi pentru această performanţă ne cer astăzi salarii imense şi pensii speciale. 2.000 de parlamentari, miniştri şi secretari de stat, prefecţi, primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, şefi de agenţii şi autorităţi naţionale. Cu toţii, printre cei mai bogaţi şi mai fericiţi români. Cu toţii, la cea mai simplă răguşeala se duc la doctor la Viena. Cu toţii au copii la studii sau rezidenţi la mii de kilometri depărtare. Cu toţii au uitat de mult să meargă pe jos sau cu autobuzul.

Aproape 5 milioane de locuitori însumează cele 8 judeţe moldovene (4.971.000, sursă: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23123474-harta-interactiva-cati-mai-suntem-romania-populatia-fiecare-judet-fiecare-municipiu-din-tara.htm) la 1 iulie 2018. Adică aproape un sfert dintre cei 22 milioane de români inventariaţi de statistică naţională. Moldova este o regiune mai dens populată decât alte provincii româneşti: Iaşiul este judeţul cu cea mai numeroasă populaţie din ţară (944.000 locuitori), Suceava al cincilea cel mai populat judeţ (757.000 locuitori), Bacăul e pe locul 7, Galaţiul pe 12 şi Neamţul pe 15.
Când vine vorba de economie, însă, aceleaşi 8 judeţe moldave nu reprezintă mai mult de 13% din economia naţională (135,9 miliarde lei din 1.040,8 miliarde lei total naţional pe 2019:
Iată, strânsă în numai doi indicatori, întreaga dramă a Moldovei noastre: peste 22% din români produc doar 13% din ce produce naţiunea întreagă într-un an. Niciun judeţ moldovean nu excelează la economie. Iaşiul, cel mai populat judeţ al ţării, reprezintă abia 3% din economia românească, depăşit fiind de cinci alte judeţe (Constanţa, Timiş, Cluj, Braşov şi Prahova). Cât despre Suceava, ce să mai spunem: al cincilea judeţ ca populaţie nu reprezintă decât 1,8% din economie, lăsat în urmă de alte 15 judeţe…


Cât priveşte performanţa economică, adică PIB/locuitor, campionul Moldovei este Iaşiul, cu 8.519 euro/locuitor (25% sub media naţională), ocupând abia locul 22 pe ţara!!! Să traducem, oameni buni: niciun judeţ moldav nu se află în prima jumătate a clasamentului naţional privind performanţa economică (PIB/locuitor)! Bacăul este abia pe locul 29, cu 32% sub media naţională, Galaţiul pe locul 32 cu peste 32% sub media naţională. Ultimele patru judeţe din România ca performanţă economică sunt: Neamţ (42% sub media ţării), Suceava (43% sub media ţării), Botoşani (49% sub media ţării) şi Vaslui (52% sub media ţării). Ce se mai poate spune?
Ce este mai trist este că această evoluţie dezastruoasă pentru judeţele moldovene a avut loc în ultimii 30 de ani. Da, Moldova a fost sărăcită, umilită, neglijată, desconsiderată în ultimii 30 de ani, de armata de politicieni care se înghesuie acum la pensii speciale, la salarii uriaşe şi la tot felul de decoraţii şi medalii. Cei care fac spume la gură vorbindu-ne despre dezvoltarea regională au omorât, din indolenţă, nepricepere sau rea-voinţă, mari bucăţi de România, care le plăteşte o viaţă de huzur. Subdezvoltarea Moldovei, ca şi a Olteniei, de altfel, nu este o fatalitate, ea nu a fost dintotdeauna, ci s-a „obţinut” în doar 30 de ani. De către cei 2.000 de oameni care s-au perindat prin parlament, guvern, agenţii, autorităţi şi la conducerea diverselor „instituţii ale statului”. Iată cum arăta România în 1985, în 1995 şi în 2018: Iaşiul reprezenta 3,2% din PIB în 1985 (la acelaşi nivel cu Timişul, cu Clujul şi cu Constanţa), Bacăul era al 13-lea judeţ ca pondere în economie, era 3% din economia României, azi nefiind mai mult de 2,1% din economie. Suceava era al 15-lea judeţ (2,7 din economie atunci şi doar 1,8% astăzi), iar Galaţiul era al 17-lea judeţ (2,6% din economie), azi ajungând să nu reprezinte mai mult de 1,7% din PIB-ul României.
Ce s-a întâmplat? Simplu: industriile băcăuană, ieşeană şi gălăţeană au fost mutilate de nişte politicieni inconştienţi. Culmea, de către nişte politicieni adulaţi în Moldova natală. Cine a fost oare eminenţa cenuşie din spatele tuturor aranjamentelor parlamentare din ultimii 30 de ani? Cine era cel mai important negociator politic din România, cel mai important broker de putere? Viorel Hrebenciuc, un băcăuan, altfel o minte ascuţită şi speculativă, şef de promoţie la ASE în anii 70, lăudat de către toţi colegii de partid sau de parlament! Cine este politicianul liberal cu cei mai mulţi ani de ministru sau de lider parlamentar? Varujan Vosganian, parlamentar de Iaşi. Cine a fost cel mai influent lider judeţean din perioada când PDL a condus ţara? Gheorghe Ştefan de la Piatra Neamţ, cel care a avut puterea să facă cea mai spectaculoasă afacere pentru firma americană Microsoft, lucru pentru care a ajuns până la urmă la puşcărie. Cine este, de ani buni, numărul doi în PNL şi a fost printre primii trei din PDL? Raluca Ţurcan, viceprim-ministru, născută la Botoşani. Cine este cel mai longeviv baron din PSD? Marian Oprişan, baronul de Vrancea.
Nu mă pot opri să dau două exemple: în anii 90, încă, cea mai mare companie românească era combinatul siderurgic Sidex Galaţi. 5% din PIB, atât de mare era. Avea, cum s-ar zice astăzi, importanţă sistemică. 6 furnale, uzina cocsochimică, laminoare moderne, capacitate de aproape 9 milioane de tone de oţel (producţia din 1988). Astăzi, Sidex-ul a rămas cu un singur furnal şi două laminoare, producţia s-a plafonat la 2 milioane de tone de oţel şi nu mai reprezintă mai mult de 1,5% din PIB… Cine a făcut acest lucru? Moldoveanul (din Roman) Sorin Dimitriu, preşedintele FPS, în complicitate cu moldoveanul (din Galaţi) Florentin Sandu (director al combinatului, deputat) au pus la cale un „credit” de 100 milioane de dolari, care i-a adus combinatului o gaură de 1 miliard şi firmei iraniene Bali un câştig de 1 miliard de dolari şi care a pus Sidex-ul în braţele indianului Mittal pe gratis…
În aceeaşi perioadă, în 1998, Tepro Iaşi, cea mai mare uzină de ţevi sudate din Europa, era privatizată în favoarea cehilor de la Zelezarny Veseli, fierarii veseli adică. După ce au distrus trei sferturi din fabrică, fierarii veseli l-au asasinat pe liderul sindical de acolo, Virgil Săhleanu, în ziua de 7 septembrie 2000. America de Sud? Nu, oameni buni, Iaşi, România. Da, asta au făcut cei 2.000 de politicieni despre care vă vorbeam din ţara aceasta.
Ce-ar fi să aruncăm un ochi pe harta autostrăzilor din ţară?


Înţelegeţi? Singurii kilometri de autostradă din Moldova, şi aceia aflaţi în lucru, sunt cei aferenţi centurii Bacăului, un şantier pornit de curând, de altfel. Tristă recompensă pentru o carieră de 25 de ani de eminenţă cenuşie a celui mai celebru băcăuan…
Poate nu or fi bani, poate e greu de făcut vreo autostradă prin şesurile Moldovei, poate ne sabotează Europa? Or fi inventat vesticii cei perfizi vreo specie protejată de homar din apele Siretului care să oprească autostrada moldavă? Hai, că nu aveţi noroc deloc. Uniunea Europeană, ingrata Europă, ne-a repartizat nouă, românilor două coridoare de transport paneuropene, IV şi XI. Iată ce afişează graţios pe site-ul propriu compania statului român însărcinată cu autostrăzile (îmi este şi silă să scriu numele acelei companii):


Adică, duşmănoasa Europă ne finanţează, laolaltă cu culoarul Constanţa-Bucureşti-Pitesti-Sibiu-Arad, şi culoarul Giurgiu-Bucureşti-Buzău-Bacaă-Iaşi. Păi şi de ce nu construim această autostradă? Ei, uite-aşa, de responsabili ce sunt politicienii noştri. Armate de miniştri, secretari de stat şi directori ignoră, cu nonşalanţă, banii europeni pentru autostrada care ar lega două treimi din Moldova şi proclamă, imberbi, că vor face, în schimb o altă autostradă, mai scurtă, mai scumpă şi pe un traseu mai dificil: Iaşi-Târgu Mureş. Pe care o mai numesc şi autostrada Unirii, de parcă la 1859 Iaşiul s-ar fi unit cu Târgu Mureş, nu cu Bucureştiul. Aşadar, ce face clasa noastră politică? Ignoră o autostradă de 500 de km, pentru care are bani şi nu are obstacole naturale şi decide să facă una de doar 150 km, peste munţi şi pentru care nu are niciun leu. Cum să nu le dai cu drag şi din suflet multă… pensie specială?

Poate bagă statul nostru bani în proiecte feroviare în judeţele moldovene? Iată, de exemplu, ce alocări au fost făcute pentru 2019:

– cea mai mare lucrare finanţată a fost „Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni (Magistrala 6. 1 Mai – Otopeni) – 1,7 miliarde lei”
– urmează „Reabilitarea liniei de CF Frontiera-Curtici-Simeria parte componentă a Coridorului IV Paneuropean pentru circulaţia trenurilor cu viteza max. de 160 km/h, tronsonul 2: km.614-Gurasada şi tronsonul 3: Gurasada – Simeria (CNCF CFR SĂ) – 1,2 miliarde lei”

– apoi „Îmbunătăţirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni – Pipera (METROREX) – 622 milioane lei”
– apoi „Modernizarea instalaţiilor de centralizare electromecanică în 7 staţii CF pe secţiunea de circulaţie Ilia – Lugoj – 483 mii lei”, „Magistrala 5 drumul Taberei – Pantelimon. Tronsonul Drumul Taberei – Universitate (METROREX) – 447 milioane lei „, „Reabilitarea liniei de CF Braşov – Simeria parte componentă a Coridorului IV Pan – European pentru circulaţia trenurilor cu viteza max. de 160 km/h, tronsonul: Coslariu – Sighişoara (CN CFR) – 384 milioane lei” şi „Reabilitarea liniei de CF Braşov – Simeria parte componentă a Coridorului IV Pan – European pentru circulaţia trenurilor cu viteza max.de 160 km/h, tronsonul: Coslariu – Simeria (CN CFR) – 327 milioane lei”

Undeva, pe poziţia 22-23 găsim şi „Lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată – Sucursala Regională de Căi Ferate Iaşi – 8,1 milioane lei”, precum şi fabuloasa „Lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată – Sucursala Regională CF Galaţi – 0 (zero) lei”. (Sursă: https://mobilitate.eu/proiecte-feroviare-buget-2019/)
Despre ce vorbim noi aici? Ce ţară construim până la urmă? Poate încercăm un proiect „pe fonduri europene” să punem un grad de sârmă ghimpată pe albia Milcovului. Sau poate deviem Dunărea pe albia Milcovului…
Politica de suprimare a oricăror investiţii publice în judeţele moldovene a dat roade: a cincea cea mai săracă regiune europeană este regiunea de Nord-Est a României, adică Moldova, mai puţin Galaţi şi Vrancea:
Moldovenii produc doar 39% din media pe locuitor a Uniunii Europene, în vreme ce la Bucureşti şi în Ilfov suntem la peste 150% faţă de media UE, iar nivelul întregii ţări era în 2017 63% din media Uniunii. E drept că nici Oltenia nu sta prea bine: a 9-a cea mai săracă regiune a UE, cu numai 45% din media continentala.
Mai pot oare cei care au condus ţara în cei 30 de ani de după Revoluţie să nege că asta este opera lor? Dacă măcar zece dintre politicienii noştri s-ar trezi în fiecare dimineaţă cu tabelul de mai sus în minte, România ar arăta altfel. Dar nu, ei dorm neîntorşi, iar la trezire ne recită poezia cu aleşii locali care „nu ştiu să scrie proiecte europene”. De dimineaţă până seara, toate televiziunile ne împuie capul cu primarul Bolojan din Oradea, cum a atras el fonduri europene de-a dezvoltat urbea. Probabil că omul chiar este un primar excelent şi probabil că a reuşit să îşi finanţeze multe proiecte. Dar, oameni buni, mai priviţi o dată tabelul cu performanţa economică pe judeţe: Bihorul ocupa locul 17 pe ţară, adică e la mijlocul clasamentului, depăşit fiind de Tulcea, Vâlcea şi Sălaj. Primarul din Râmnicu Vâlcea a stat ceva vreme la puşcărie, până să fie găsit nevinovat de judecători, iar pe primarii din Tulcea sau din Zalău nu ştie nimeni cum îi cheamă. A, să nu uit: în 1985, Bihorul reprezenta 2,9% din economia ţării, iar acum mai reprezintă doar 2,3%. Domnilor miniştri, ia mai citiţi statisticile ţării pe care o păstoriţi. Altminteri, interesantă ideea de a premia locul 17…

Da, povestea cu primarii care atrag mai multe sau mai puţine fonduri europene este linia de apărare a celor care conduc ţara de la Bucureşti şi care îşi ascund astfel indolenţa. De fapt, guvernul şi parlamentul răspund pentru întreaga Românie, nu doar pentru sectorul 1 al capitalei. De 30 de ani, însă, conducătorii noştri nu s-au preocupat decât de drumul de la vilele lor luxoase din nordul Bucureştilor până la aeroportul de unde pleacă să se odihnească de cinci ori pe lună prin Maldive sau prin Caraibe.

Conducători ai României, ieşiţi de pe şoseaua Kiseleff, măcar de câteva ori pe an, să vedeţi ce ţară va plăteşte vilele, limuzinele şi pensiile speciale. Cum ar fi ca doamna viceprim ministru Raluca Ţurcan să meargă şi acasă, la Botoşaniul natal, printre două sesiuni foto cu centrul renovat al Sibiului? Cum ar fi ca domnul Varujan Vosganian să se uite pe geamul fumuriu al limuzinei parlamentare cum arată România dintre Bucureşti şi Iaşi? Cum ar fi ca domnul Marian Oprişan să se certe cu conducerea PSD nu pentru dreptul de a-şi numi rudele în posturi în care n-ar avea ce să caute, ci pentru ca autostrada de la Iaşi la Bucureşti să treacă prin Focşani, nu prin Târgu Mureş?

Petrisor Peiu 31 - ianuarie - 2020

Lasa un raspuns


La Spitalul CFR Gala

O informaţie de ultimă oră vine să confirme că nu ...

China nu doarme, ca

S-a pus în mişcare CHINA, la solicitările din România. Un ...

Primul decedat din G

Replica inconştientului col. dr. cdt. al spitalului, Adrian Boicu, a ...

Priorităţile socie

Opinie de Irina Dobre, Partener Audit, și Vasile Rusu, Manager ...

Important

Impact-est își suspendă temporar ediția tipărită Am ales să vă protejăm ...