logoImpact EST nr. 737 - 18.07.2018

Iată scrisoarea deschisă a procuroarei Paula Tănase, adresată Procurorului General al României Augustin Lazăr:

„Recurg la comunicarea de această manieră, după ce, pe parcursul ultimilor ani am depus eforturi considerabile în încercarea de a eradica o practică pe cât de nelegală, pe atât de periculoasă prin consecinţele pe care le produce. Am în vedere un fapt deosebit de grav care se petrece de mulţi ani la nivelul Ministerului public cu aparenţă firescului absolut. Este vorba despre modul nelegal de preluare a dosarelor penale de la parchetele ierarhic inferioare.
Eşuând în demersurile mele repetate la nivelul PCA Galaţi, demersuri în urma cărora au fost exercitate împotriva mea presiuni şi represalii, am solicitat în cursul anului 2017 în mod expres d-lui Bogdan Dimitrie Licu, procuror general adjunct, eliminarea acestei practici care periclitează un număr greu de estimat de dosare la nivel naţional şi care obliga procurorul la activităţi neprocedurale prin încălcarea unei legi organice, respectiv Codul de procedura penală; această practică, în mod paradoxal este reglementata intern de un ordin al procurorului general al PICCJ, care adăugă la lege în mod absolut nepermis, permiţând preluarea dosarelor cu urmărirea penală finalizată, în opoziţie cu prevederile art.325 din Codul de procedura penală.
Întrucât până la această oră nu am primit niciun răspuns la sesizarea mea adresată procurorului general adjunct în dată de 27.12.2017, adresez această scrisoare deschisă procurorului general al României.
În virtutea obligaţiei care revine oricărui cetăţean, cu atât mai mult unui magistrat, de a sesiza orice încălcare a legii, vă aduc la cunoştinţă următoarele:
În fapt, practică existenţa la nivelul parchetelor de pe lângă curţi de apel şi a parchetelor de pe lângă tribunale, este aceea de a prelua de la parchetele locale dosare privind fapte mărunte finalizate cu referat de terminare a urmăririi penale sau cu propunere de clasare. În măsura în care aceste dosare s-ar prelua din stadiul primirii plângerii sau în cursul urmăririi penale, aşa cum prevede expres legea, demersul s-ar justifica prin prisma ajutorului dat parchetului inferior. Întrucât aceste dosare se preiau finalizate, singura raţiune a acestei preluări e de natură statistică, vizând creşterea numărului de trimiteri în judecată sau a volumului de dosare soluţionate de parchetele respective.
Preluarea în această manieră însă contravine flagrant art. 325 Cod procedura penală, care permite aceasta prorogare de competenţă în favoarea parchetului superior ierarhic, doar în vederea efectuării urmăririi sau supravegherii urmăririi penale în cauză.
Argumente sau îndemnuri de genul „putem lua formal o declaraţie în dosar” nu schimbă cu nimic situaţia şi nu elimina riscul constatării nulităţii dispoziţiei de preluare şi pe cale de consecinţă a neregularităţii actului de sesizare (rechizitoriul).
Astfel, Ordinul nr. 387 din 15 decembrie 2015 al Procurorului General, privind preluarea cauzelor în temeiul dispoziţiilor art.325 din Codul de procedura penală, nu corespunde exigentelor constituţionale şi legale în vigoare, aplicarea să lăsând posibilitatea vicierii urmăririi penale, în cazul preluării dosarelor cu urmărirea penală finalizată.
Prin decizia nr. 302/2017 a Curţii Constituţionale publicată în Monitorul Oficial nr.566 din 17.07.2017, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.281 alin.1 lit.b din Codul de procedura penală, care nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenta materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituţională.
Curtea a constatat că reglementarea competentelor organelor judiciare este un element esenţial ce decurge din principiul legalităţii, principiu ce se constituie într-o componentă a statului de drept. Principiul legalităţii presupune, în principal că organele judiciare acţionează în baza competenţei pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar subsecvent presupune că acestea trebuie să respecte atât dispoziţiile de drept substanţial, cât şi pe cele de drept procedural incidente, inclusiv normele de competenţă.
În acest sens dispoziţiile art 58 Cod procedura penală reglementează instituţia verificării competenţei de către organul de urmărire penală care este dator să-şi verifice competenţa imediat după sesizare, iar dacă constată că nu este competent să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală, fie să dispună de îndată prin ordonanţă, declinarea de competentă, fie să trimită de îndată cauza procurorului care exercita supravegherea, în vederea sesizării organului competent. Curtea apreciază că nu poate fi aceptat ca un parchet ierarhic inferior să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală în cauze care potrivit legii, sunt date în competenţa unui parchet superior.
Însă, dispoziţiile art 325 din Codul de procedura penală permit preluarea de către un parchet, în vederea efectuării urmăririi penale sau supravegherii urmăririi penale, a cauzelor care nu sunt date potrivit legii, în competenţa sa, dar numai în cazul în care parchetul care preia cazul este un parchet ierarhic superior celui care are competenta de a efectua sau supraveghea urmărirea penală.
Dispoziţiile art 325 stabilesc un caz de prorogare de competenţă în favoarea parchetului ierarhic superior, prin dispoziţia motivată a conducătorului acesteia, având în vedere principiul subordonării ierarhice specifice Ministerului public.
Faţă de efectul produs, preluarea cauzei trebuie să urmărească eficientizarea activităţii de urmărire penală aflată în curs la un parchet ierarhic inferior, parchetul ierarhic superior urmând să supravegheze sau să efectueze în continuare urmărirea penală; preluarea cauzei se poate dispune aşadar doar în condiţiile în care urmărirea penală se afla în desfăşurare, nefiind terminată, în vederea supravegherii sau a efectuării acesteia de către procurorul din cadrul parchetului superior ierarhic şi a finalizării urmăririi penale.
Potrivit doctrinei, nu se poate dispune preluarea unor cauze după terminarea urmăririi penale în condiţiile art. 321din Codul de procedura penală, întrucât nu mai există situaţia premisă, deoarece în cauză urmărirea penală este finalizata şi astfel raţiunea prorogării de competenţă în vederea eficientizării sau supravegherii urmăririi penale nu mai poate fi reţinută. Deci nu se poate dispune preluarea a cauzei pentru întocmirea unui singur act procesual, inclusiv a actului de sesizare a instanţei.
Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la preluare poate conduce la nulitatea relativă a ordonanţei prin care s-a dispus preluarea, în condiţiile art 282 din Codul de procedura penală şi pe cale de consecinţă, la constatarea neregularităţii actului de sesizare. În lumina deciziei recente a Curţii Constituţionale, aceasta intră sub incidenţa nulităţii absolute prev. de art 281 din Codul de procedura penală, fiind doar o chestiune de timp tranşarea acestei probleme de către instanţă constituţională.
Raţiunea preluării acestor dosare, aşa cum se ştie, rezidă în efectuarea mai eficientă a urmăririi penale în situaţii justificate de complexitatea sporită a cauzei, de existenţa unor deficienţe ale activităţii de urmărire penală în cazul parchetului ierarhic inferior, când imparţialitatea procurorilor ar putea fi ştirbită din cauza duşmăniilor locale, calităţii părţilor sau subiecţilor procesuali principali, mediatizării excesive a cauzei, când sunt înregistrate mai multe cauze pe rolul parchetelor inferioare care se impun a fi reunite, şi nu pentru cosmetizarea propriei statistici prin preluarea unor dosare finalizate cu RTUP.
Prin preluarea în această manieră a dosarelor, se încalcă prevederile art 325 din Codul de procedura penală, devenind evidenta lipsă oricărei intenţii de a ajuta parchetul subordonat, în favoarea unor interese de ordin strict statistic.
Aşa cum am menţionat, există de fapt, practică preluării dosarelor finalizate cu RTUP, până la limita echivalentei, prin raportare la situaţia aceleiaşi unităţi de parchet din anii precedenţi, sau prin raportare la situaţia celorlalte parchete de pe lângă curţi de apel din ţară, aceste trimiteri în judecată substituind lipsa rechizitoriilor în dosare de competenta proprie, în realitate nefiind altceva decât o însuşire a dosarelor lucrate, cu consecinţa minimizării rezultatelor parchetului subordonat.
În vederea asigurării unei practici unitare în ceea ce priveşte preluarea dosarelor potrivit art 325 Cod de procedura penală, Ordinul nr.387/2015 al Procurorului General stabileşte modalitatea de preluare, cazurile ce justifică o astfel de preluare, interdicţia preluării cauzelor soluţionate ( art 3 alin.1 lit b), preluarea prin dispoziţie motivată a conducătorului parchetului- prin analizarea oportunităţii preluării şi nu în mod automat etc.
Solicit punerea în acord a Ordinului nr. 387/2015 al Procurorului General al PICCJ cu dispoziţiile constituţionale şi legale, implicit eliminarea prevederilor referitoare la:
– art.2 alin.1 lit d), i) şi l), ce permit preluarea „atunci când din orice cauze, s-a creat o presiune de natură a împiedica normală efectuare a urmăririi penale”, „ în scopul echilibrării volumului de activitate al parchetelor” şi „ în orice alte cazuri în care se apreciază că preluarea este în interesul bunei desfăşurări a cauzei/ administrării justiţiei”(faţă de caracterul limitativ al situaţiilor ce intră sub incidenţa art 325 Cod procedura penală).
– art.2 alin.2, potrivit căruia „ cauzele preluate nu pot fi retrimise parchetelor de unde au fost preluate, în temeiul art.58 Cod procedura penală”( situaţie ce trebuie să existe, ca mecanism remediu , în ipoteza preluării nelegale a unui dosar).
– art.3 alin.2, potrivit căruia, „ preluarea cauzelor în faza redactării soluţiei, nu se poate dispune în condiţiile art.2 alin 1 litera a)-c) şi g)”( derogare ce permite preluarea dosarelor finalizate, fapt ce în toate situaţiile, contravine art. 325 Cod procedura penală).”

Procuror Paula Tănase, vicepreşedinte Asociaţia Magistraţilor din România 20 - aprilie - 2018

Lasa un raspuns


Justiţie securistic

Uluitor: şefa Secţiei judiciare din DNA, procuroarea Gabriela Popa, o ...

DGA Galaţi a sălta

Ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) ...

ANAF-ul ajunge în i

Autorităţile vor putea începe executarea silită a românilor care nu-şi ...