logoImpact EST nr. 755 - 14.12.2018

O falie (tectonică, apropape) împarte „România profundă” într-o confruntare ce va afea efecte sociale, morale, politice şi religioase pe termen lung: aşa-numitul „Referendum pentru familie”.
În realitate, nu despre familie este chemată România să se pronunţe – ci despre adopţie si perspectiva căsătoriei religioase, în cuplurile de homosexuali.
Politizarea şi abordarea violentă, iraţională, nu fac decat să mascheze fondul problemei.
Din aceasta tendinţă face parte şi argumentul inutilităţii acestei consultări populare, directe. Şi estimarea costurilor, efortului financiar, căruia i se opune teoria lipsei de oportunitate; se afirmă, constant şi îndârjit, că altele sunt priorităţile: spitale, medicamente, grădiniţe, şcoli, autostrăzi, căi ferate, aeroporturi, etc.
Aveţi dreptul să vă exprimaţi, sau nu. Indiferent ce veţi decide, sperăm să o faceţi în cunoştinţă de cauză, fără ură şi părtinire.

Discută în termeni nepotriviţi cei care acuză Referendumul că discriminează familiile monoparentale şi mamele singure. Aşa cum a arătat recent chiar Cristi Danileţ (mai jurist şi mai antipesedist ca ăsta, greu de găsit, nu?) Revizuirea nu are ca obiect familia, care include şi relaţiile de filiaţie şi rudenia subsecventă, ci doar Căsătoria. Prin urmare, explicitarea noţiunii de Căsătorie conform înţelesului său propriu nu afectează familiile constituite în virtutea filiaţiei (familiile monoparentale).

Viaţa de familie este reglementată la un alt articol din Constituţie – art. 26 alin. (1) – care NU ESTE SUPUS MODIFICĂRII.
În baza acestuia şi a reglementărilor interne şi externe, FAMILIA este de mai multe feluri în România şi pretutindeni: familia legitimă, concubinajul (indiferent de sexul partenerilor), familia monoparentală, familia adoptatoare, familia extinsă, familia substitutivă, familia separată etc. Aşadar, familia nu are la bază doar căsătoria dar, evident, prin căsătorie se naşte o familie.
În fapt, Referendumul are ca obiect modificarea unei singure propoziţii, de fapt, a unui singure sintagme din Constituţie: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi” ar fi înlocuită cu sintagma „pe uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie”.
Clarificarea are ca obiect nu doar sexul, ci şi numărul soţilor – deoarece în alte părţi există deja tendinţa legalizării unor parteneriate civile poliamoroase (în ţări precum Brazilia, Belgia sau Olanda) şi chiar un lobby incipient pentru legalizarea de facto a poligamiei.

În vreme ce Codul Civil (unde Căsătoria este definită drept uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie) poate să fie modificat sub presiunile lobby-ului LGBTQ exercitat pe direcţia juridică – aşa cum s-a întâmplat, nu de mult, în Franţa –, Constituţia nu poate să fie modificată decât prin consultarea poporului. Codul Civil poate să fie oricând schimbat în Parlament, prin votul politicienilor, în sensul instituirii căsătoriei persoanelor de acelaşi sex, fără ca cetăţenii să fie întrebaţi (de vreme ce votul îl dă doar Parlamentul). În schimb, dacă definiţia Căsătoriei bărbat-femeie capătă rang constituţional, chiar dacă se va face vreodată o majoritate parlamentară favorabilă modificării conţinutului instituţiei Căsătoriei – fie în privinţa sexului, fie a numărului partenerilor –, această majoritate nu va putea modifica legea; pentru simplul motiv că ar fi neconstituţional. Pentru a modifica legea, ar trebui modificată, întâi, Constituţia, prin chemarea populaţiei la un referendum de validare. Prin urmare, conţinutul Căsătoriei va putea fi modificat (fie în privinţa sexului, fie a numărului partenerilor) doar când şi dacă cetăţenii vor fi de acord.

Cum se încearcă transferul de amprentă morală

Anatemizarea credinţelor religioase
Se tot vehiculează că iniţiativa de revizuire a Constituţiei ar fi una de natură religioasă. Or, în discuţie este doar sfera civilă, seculară a Căsătoriei, în sensul că se doreşte prezervarea înţelesului propriu, natural şi consacrat milenar, inclusiv pre-creştin, al acesteia. Nu se cere impunerea oficierii căsătoriei în Biserică, pentru a se putea pretinde că avem de a face cu impunerea unei viziuni religioase.
Proiectul de afirmare a Căsătoriei este probabil singurul din toata istoria postcomunistă care a adunat în mod efectiv şi eficient, laolaltă, majorităţi şi minorităţi, atât religioase, cât şi etnice.
Aceste majorităţi şi minorităţi au simţit că au dreptul de a-şi afirma propriul lor mod de viaţă în cazul unei instituţii despre care inclusiv jurisprudenţa europeană spune că e la latitudinea statelor naţionale: Căsătoria.
Această acţiune a încurajat cooperarea concretă între cultele din România aşa cum nu a reuşit să o facă niciuna din acţiunile oficiale – politicoase, dar ineficiente, ecumeniste. Este o acţiune care împuterniceşte tocmai aceste culte, ne-majoritare, dându-le exerciţiul advocacy-ului şi al coalizării în România la un nivel fără precedent.
Cele mai vaste adunări publice în favoarea iniţiativei pentru clarificarea definiţiei Căsătoriei în Constituţiei au avut loc în Oradea, o mare parte a participanţilor fiind neoprotestanţi, dar şi etnici maghiari, deci şi minorităţi etnice.

Răsucirea în politic
„Dragnea şi Tăriceanu nu au nici o legitimitate morală să susţină acest Referendum.”
Da, aşa e. Dar e o falsă problemă. În subsidiar, se insinuează că Referendumul este marca PSD + ALDE, ceea ce este încă o intoxicare.
Iniţiativa revizuirii Constituţiei a fost declanşată de persoane private în toamna 2015, când preşedinte al PSD şi premier era Victor Ponta, şi a fost înregistrată în Parlament în mai 2016, când premier era Dacian Cioloş.
Aşadar, iniţiativa cetăţenească provine din zona societăţii civile, nu din zona politicului.
Iniţiativa a fost susţinută de majoritatea partidelor politice aflate în prezent la guvernare, cu excepţia USR; unele partide au semnat protocoale cu susţinătorii iniţiativei (printre acestea se numără PNL). Abilitatea sau inabilitatea unui actor politic de a profita politic de pe urma Referendumului nu delegitimează iniţiativa de clarificare a definiţiei Căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie în Constituţia României.

Manipulare şi sofisme
Comparăm cumva „dreptul” la „căsătoria” homosexuală cu discriminarea rasială? Dacă da, comparaţia este facilă – ba chiar jignitoare pentru persoanele de culoare. O serie de pastori americani de culoare au arătat că „găsim drept dezgustătoare eforturile lobby-ului LGBT de a urmări un drept special bazat pe comportamentul lor sexual prin asemănarea cu mişcarea pentru drepturi civile din anii 1960 şi 1970”.
Iar filosoful american Harry Jaffa a scris: „Natura şi raţiunea ne spun că un negru este o fiinţă umană, şi de aceea nu trebuie tratat ca şi cum un cal sau ca un bou sau ca un câine, aşa cum natura şi raţiunea ne spun că un evreu este o fiinţă umană, şi de aceea nu trebuie tratat ca şi cum ar fi bacilul ciumei. Dar cu aceeaşi voce, natura şi raţiunea ne spun că un bărbat nu este o femeie, şi că prietenia sexuală este decentă între cele două sexe opuse, şi nu între persoane de acelaşi sex.”

Când, cum, unde. Şi cât costă.

Iată comunicatul Guvernului României:

„Referendumul pentru revizuirea Constituţiei în forma adoptată de Parlament se va desfăşura pe parcursul a două zile, 6 şi 7 octombrie 2018, între orele 7.00 – 21.00, pentru a asigura o consultare cât mai largă a românilor cu drept de vot.
Guvernul a adoptat în şedinţa de marţi, 18 septembrie a.c., actele normative necesare bunei organizări a Referendumului pentru revizuirea Constituţiei. Astfel, Executivul a adoptat Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, precum şi Hotărârile privind aprobarea Programului calendaristic al referendumului şi pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice, a bugetului şi a cheltuielilor necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei din 6 şi 7 octombrie 2018 Ordonanţa de urgenţă conţine măsuri organizatorice de natură să asigure integritatea procesului de votare.

De asemenea, prin Ordonanţa de urgenţă se urmăreşte remedierea lacunelor semnalate în cazul organizării referendumului, prin utilizarea soluţiilor legislative instituite de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
Potrivit actului normativ adoptat, întrebarea adresată alegătorilor la referendumul pentru revizuirea Constituţiei va fi „Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”, întrebare la care alegătorii trebuie să răspundă „da” sau „nu”.

De asemenea, având în vedere timpul scurt rămas până la votare, actul normativ stabileşte folosirea dimensiunilor buletinului de vot şi ale textului acestuia de o manieră identică cu cea utilizată la referendumurile anterioare.

Regia Autonomă „Monitorul Oficial” va prezenta macheta buletinului de vot pentru bun de tipar în cel mult 48 de ore de la data intrării în vigoare a ordonanţei. Imprimarea buletinelor de vot se va face de către Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, confecţionarea ştampilelor cu menţiunea „Votat” va fi realizată de către Regia Autonomă „Monetăria Statului”, iar confecţionarea timbrelor autocolante de către Compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A..

Aceste soluţii legislative au fost utilizate şi cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014. Pentru efectuarea cheltuielilor necesare pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, se suplimentează bugetul Ministerului Afacerilor Interne, al Autorităţii Electorale Permanente, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, al Ministerului Afacerilor Externe, precum şi al Secretariatului General al Guvernului, pentru Institutul Naţional de Statistică din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018.”

Dan Manole 28 - septembrie - 2018

Lasa un raspuns


Scandalul corvetelor

Acum trei săptămâni, Ministerul Apărării a deschis, în sfârşit, plicurile ...

Conducerea Spitalulu

După modelul consacrat de către comisarul şef Marius Dobrea, şeful ...

Speranţă cu clauz

Deşi, chiar în mandatul lui Ionuţ Pucheanu, multe străzi s-au ...