logoImpact EST nr. 704 - 22.11.2017

România trebuie să caute să prelungească viaţa activă a persoanelor de vârsta a treia pentru a face faţă îmbătrânirii rapide a populaţiei şi, astfel, pentru menţinerea viabilităţii sistemului de pensii, propune compania de consultanţă PwC.
„Pentru România, o ţară care înregistrează o îmbătrânire accelerată a populaţiei, identificarea modalităţilor de a menţine pentru o perioadă mai lungă de timp în viaţa activă profesional persoanele vârstnice va deveni un factor crucial pentru păstrarea viabilităţii sistemului public de pensii. Trebuie să fim mai inovativi în privinţa modului în care concepem politicile sociale şi economice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor muncitorilor vârstnici şi pentru a încuraja angajatorii să ofere posibilitatea de muncă flexibilă şi opţiuni de pensionare parţială”, a scris într-un comunicat, Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.
Ţările membre ale OCDE ar putea înregistra o creştere de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari a produsului intern brut (PIB), pe termen lung, dacă rata de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani ar fi egală cu cea a Suediei, cea mai performantă ţară din UE în această privinţă, potrivit unui studiu al economiştilor PwC.
Indicele „Golden Age” calculat de PwC reprezintă o medie ponderată a unei serii de indicatori – printre care ocuparea forţei de muncă, veniturile şi participarea în programe de formare – care reflectă impactul pe piaţa forţei de muncă al angajaţilor cu vârste de peste 55 de ani în 34 de ţări OCDE.
Creşterea potenţială pe termen lung a PIB-ului variază semnificativ între ţări, de la aproximativ 1% în Coreea şi 2% în Japonia, până la aproximativ 16% în Grecia. Alte ţări care se situează la coada clasamentului ar putea obţine, de asemenea, câştiguri mari, cum ar fi Belgia (13%) şi Slovenia (12%). Având în vedere dimensiunea sa, SUA ar avea cel mai mare potenţial de câştig în termeni absoluţi, de aproximativ 0,5 trilioane de dolari (aproximativ 3% din PIB).
„Între 2015 şi 2035, numărul persoanelor cu vârsta peste 55 de ani în ţările cu venituri mari (din cadrul OCDE) va creşte cu aproape 50%, până la aproximativ 538 de milioane. Este o veste îmbucurătoare că trăim mai mult, însă îmbătrânirea rapidă a populaţiei exercită o presiune financiară semnificativă asupra sistemului de sănătate şi de pensii. Pentru a compensa aceste costuri mai mari, considerăm că angajaţilor de vârsta a treia ar trebui să li se permită şi chiar să fie încurajaţi să rămână în activitate mai mult timp. Acest lucru ar spori puterea de cumpărare şi ar conduce la creşterea PIB-ului, implicit a veniturilor din impozite si taxe”, a a adăugat Ionuţ Simion.
Când vorbesc de sustenabilitatea sistemului de pensii – care în opinia PwC poatre fi asigurată prin prelungirea vieţei active a persoanelor de vârsta a treia, oficialii companiei nu spun nimic însă de beneficiarii de pensii de lux proveniţi din sectorul public sau de către cei care încasează pensii speciale. Acum, circa 8.500 de pensionari din rândul magistraţilor, grefierilor, experţilor şi tehnicienilor criminalişti, piloţilor, însoţitorilor de bord, membrilor echipajului de cabină, navigatorilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, auditorilor publici externi ai Curţii de Conturi şi altor câteva categorii profesionale au încasat în luna martie pensii speciale, potrivit celor mai recente informaţii centralizate ale Casei Naţionale de Pensii Publice.
Beneficiarii pensiilor speciale au printre cele mai scurte stagii de cotizare la pensie dintre toate categoriile profesionale din România, potrivit informaţiilor Casei Naţionale de Pensii Publice. De exemplu, auditorii publici externi la Curtea de Conturi au dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare, la pensie specială, dacă au cel puţin 14 ani vechime în funcţie, în timp ce diplomaţii cu minimum 15 ani vechime în Ministerul Afacerilor Externe au dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensie specială.
Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care oamenii datorează şi plătesc contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
O altă problemă este mărirea numărului de angajaţi. Români are acum aproape 6 milioane de angajaţi la o populaţie de peste 20 de milioane de oameni. Spre comparaţie, Ungaria are peste 4 milioane de angajaţi la 10 milioane de locuitori.

Tudor Matei - Active News 21 - iulie - 2017

Lasa un raspuns


“Demagogia, disimu

Regele Mihai I AL ROMÂNIEI este pregătit de inevitabila PE-TRECERE, ...

Galaţiul a câştig

Cristian Dima este un lider de partid, încă nevirusat politic. ...

Dima a obţinut mode

Chiar neparlamentar fiind, liderul ALDE, Cristian Dima, reuşeşte să-şi impună ...