logoImpact EST nr. 704 - 22.11.2017

Rămăsese aşa, pe gânduri, un firicel de speranţă îi încălzea coşul pieptului. Poate că va reuşi să-şi plătească ratele la maşină. Poate că o să-şi achite angaralele la asociaţie şi o să-şi poată pregăti fata, pentru bac.
„Ce-i, Vasile?” – l-a smuls, îngrijorată, soţia, din visare.
Mâncau împreună şi televizorul deversa, pe fundal.
Prompteristele cântau despre iminenţa unui pod nemaivăzut: ”După ce va fi construit, Podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri din Europa, ca deschidere centrală (1.120 metri). Cu o valoare pentru proiectare şi execuţie de 2,02 miliarde lei fără TVA (aproximativ 500 de milioane de euro), acesta reprezintă cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură, atribuit in ultimii 27 de ani”.
Cifrele, în sine, oricât de măreţ sună, nu sunt decât simboluri lipsite de concreteţe, până nu se materializează. Dar pentru Vasile şi pentru mii de alţi trăitori în zona asta – fie ei gălăţeni sau brăileni – ar putea însemna şansa unui câştig constant, decent, unui loc de muncă pe termen lung.
Povestea, prezentată triumfalist şi exoftalmic, nu este nouă: ea a fost iniţiată, în 2001, de Guvernul Năstase, care a comandat Institutului Japonez de Consultanţă un studiu pentru construirea respectivului pod. Consultanţii japonezi au predat Ministerului Transporturilor, în 2002, un studiu în care propun realizarea unui pod peste fluviu cu o lungime de 1,5 kilometri, din care deschiderea efectivă peste Dunăre este de 900 metri.
Fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea declara că a renunţat la colaborarea cu japonezii, care propuseseră şi o finanţare convenabilă a investiţiei pentru că „România nu se integrează în Asia, ci în UE”; şeful său, premierul Năstase, l-a contrazis după câteva luni: în urma unei vizite în China, Năstase afirma că a convenit cu autorităţile chineze ca podul de la Brăila să fie proiectat şi realizat de o companie din această ţară, costul investitiei, garantată de Guvernul român, fiind estimat în 2002 la 320 milioane de dolari.
În luna iunie 2004 urma chiar să fie semnat un contract de execuţie în acest sens cu firma chineză China Road & Bridge Corp de către guvernul Adrian Năstase, acesta nefiind primul proiect în cazul căruia se semna un contract, chiar dacă acesta nu fusese licitat public.
Şi baletul s-a complicat înainte de-a începe. Pe lângă chinezi, se-mpinge la caşcaval încă un licitator – asocierea Astaldi SpA (Italia) – IHI Infrastructure Systems (Japonia).
Să recapitulăm evenimentele:
1) Premierul Mihai Tudose are, în iulie, o întrevedere cu ambasadorul Chinei la Bucureşti, Xu Feihong, discută despre o serie de proiecte economice şi de infrastructură, printre care realizarea unui pod suspendat peste Dunăre, la Brăila.
2) Contractul ar urma să fie atribuit în baza celui mai bun raport calitate-preţ; durata acestuia va fi de 114 luni, din care 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni execuţiei lucrărilor, iar perioada de garanţie va fi de minim 60 de luni, potrivit CNAIR (Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naţionale).
3) Două firme au contestat deja licitaţia de construire a podului de peste Dunăre de la Brăila, cu toate că nu s-a ajuns nici măcar la faza de depunere a ofertelor.
Nu poţi visa cu ochii deschişi, la ciorbă.
Premierul menţionează, la pachet cu Podul de la Braila şi „construcţia unei autostrăzi Bucureşti-Sofia sau construcţia unei reţele de transport feroviar de mare viteză, pe pernă magnetică, dezvoltată în comun de România, Bulgaria, Serbia şi, eventual, Grecia, după modelul celor deja funcţionale în China”. Te umflă plânsul, dacă eşti normal şi treaz. Câte autostrăzi au construit politrucii, complet şi cap-coadă, cu toate accesoriile şi utilităţile? Câţi kilometri de cale ferată au mai rămas în viaţă şi cu ce viteză circulă trenurile pe ele?
Când Tudose a pus proiectul podului lângă autostrăzi transnaţionale şi trenuri pe perne, s-a ofilit speranţa lui Vasile. Restul vor face contestaţiile, asocierile şi greaua moştenire.

Dan Manole 1 - septembrie - 2017

Lasa un raspuns


“Demagogia, disimu

Regele Mihai I AL ROMÂNIEI este pregătit de inevitabila PE-TRECERE, ...

Galaţiul a câştig

Cristian Dima este un lider de partid, încă nevirusat politic. ...

Dima a obţinut mode

Chiar neparlamentar fiind, liderul ALDE, Cristian Dima, reuşeşte să-şi impună ...