logoImpact EST nr. 708 - 18.12.2017

suntemSuntem din ce în ce mai puţini, dar tot mai mulţi la vot: listele electorale sunt umflate cu aproape 2 milioane de alegători 

Avem probleme mari cu numărul real al alegătorilor la alegerile parlamentare. Ca şi în 2013, ca şi în 2014, nimeni nu poate spune, cu precizie, câţi români cu drept de vot mai sunt în ţară şi în diaspora! În timp ce Autoritatea Electorală Permamentă anunţă o cifră, INS deţine o altă cifră iar dacă e să se  facă recurs la rezultatele recensământului din 2011, se observă că vreun million de rămâni… nu ies nicicum la socoteală!  Câţi suntem, de fapt? Câţi avem drept de vot? Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit că 18.303.915 cetăţeni români au avut drept de vot la alegerile europarlamentare. Rezultatele recensământului din 2011, publicate de Institutul Naţional de Statistică, arată totuşi altă realitate, cu privire la numărul de cetăţeni cu drept de vot, din ţară şi din diasporă. Conform rezultatelor finale de la cel mai recent recensământ, populaţia României era, în octombrie 2011, de 20.121.641 oameni. Tot Institutul Naţional de Statistică a anunţat că populaţia majoră cu drept de vot număra, în aceeaşi perioadă, 16.269.839 persoane. La aceştia se adaugă numărul persoanelor cu drept de vot din diasporă, în jur de un million şi ajungem la un total de peste 17 milioane de cetăţeni români cu drept de vot. Un calcul simplu ne arată că este o diferenţă de aproximativ un million de români cu drept de vot, între datele de la AEP şi cele de la INS. Este drept că numărul de europarlamentari ai unei ţări este direct proporţional cu populaţia acesteia şi că România, cu 33 de parlamentari, este a şaptea ţară din UE, ca reprezentare în Parlamentul European. Aşadar, la europarlamentare şi cel mai probabil, şi la prezindenţiale, s-a votat pe aceleaşi liste ca în 2012, când a fost mare scandal în jurul rezultatelor de la referendum şi a conţinutului listelor electorale. Au fost contestate listele electorale şi s-a susţinut sus şi tare că această greseală nu va mai fi repetată si că la alegerile viitoare listele electorale vor fi conforme cu realitatea. Totuşi, recensamântul a dovedit că numărul românilor cu drept de vot a scăzut. Tipic, această problemă ca multe altele, nu s-a rezolvat şi vom vota, din nou, pe aceleasi liste şi, cel mai probabil, vom contesta din nou rezultatele, vom dezbate şi vom despica firul în patru şi tot nu se va lua nicio măsură concretă. O ştire apărută în Evenimentul zilei în  2 martie 2016, venea cu date de ultimo oră, numai bune ca să ne pregătim de un nou scandal electoral. Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 martie 2016 este de 18.275.109, cu 3.107 mai mulţi faţă de ultima informare publică realizată de AEP pe această temă, pe 3 februarie.

Vasăzică, populaţia scade, migraţia creşte, dar numărul votanţilor cu drepturi în a hotări ce facem cu România e în creştere

Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale. Potrivit Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.
Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară. Ar fi de demonstrate că, utilizând chiar „materialul clientului”, adică date din diferite raportări ale AEP, că numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente nu este unul corect. Şi ce înseamnă acest lucru: fie că raportorii primari intenţionat nu au dat cifrele corecte, fie au lucrat superficial şi multe date sunt puse din burtă. Dovezi? Prima dovadă: mereu ies la socoteală mai mulţi alegători decât la alegerile anterioare sau prea puţini ieşiţi din liste faţă de raportări.   Alegeri europarlamentare 25 mai: 18.303.915 alegători;  Alegeri prezidenţiale: 2 noiembrie 2014: 18.284.326 alegători; alegeri parlamentare 2016 : 18.275.109 alegători. În ce date să crezi? Ce instituţie este serioasă în România?

Ce ne facem cu alegătorii invizibili?

Ei sunt cetăţeni români cu drept de vot, care au împlinit 18 ani, dar care nu au acte de identitate şi deci nu se pot prezenta în secţiile de votare. Totuşi, dreptul lor electoral există şi dacă îşi fac buletin până la alegeri, ei pot vota. Cifra totală a alegătorilor „invizibili“ este 58.277. Ce diferenţă ar putea să faca ei? Vă reamintim că în turul 2 al alegerilor prezidenţiale din 2009, Traian Băsescu l-a învins pe Mircea Geoană la doar 70.321 de voturi. Tot în această cifră intră şi cetăţenii romani cu domiciliul in Romania, care si-au pastrat carte de identitate romaneasca, dar care se afla la munca in strainatate. In afara tuturor acestor alegatori cu drept de vot, se mai adauga un numar de 512.017 cetateni romani. Acestia sunt cetateni romani cu domiciliul stabilit in strainatate. Datele provin de la Serviciul Pasapoarte din cadrul MAI. Populaţia României la mijlocul anului 2011, deci aproape de data recensământului, a fost de 21 354 mii locuitori. În această cifră sunt incluse şi persoanele aflate în străinătate. O estimaţie a numărului total al populaţiei corespunzător celor 18,3 milioane de persoane de 18 ani şi peste din actualele liste electorale duce la 22,4 milioane locuitori, cu peste 1 milion mai mare decât populaţia estimată la 1 iulie 2012 pornind de la cifra avansată de INS pentru mijlocul anului 2011 şi luând în considerare scăderea naturală din perioada 1 iulie 2011-1 iulie 2012. Diferenţa ar trebui să fie numărul de români aflaţi în străinătate şi care nu au fost înregistraţi la recensământul din anul 2002 şi, implicit, nici în registrul de populaţie, dacă acest registru ar fi construit plecând de la rezultatele recensământului din martie 2002.

Ce ne facem cu gradul ridicat de nerecenzare din 2011? Avem CNP cunoscut doar pentru o parte a populaţiei recenzate, deci registrul de populaţie al MAI rămâne singura sursă de informaţii personale pentru alegeri. Credibilitatea actualului registru de populaţie va fi alta atunci când se vor putea verifica datele ce se află în el, componentele de actualizare şi, mai ales, cauza existenţei în registru a unor persoane decedate ori care nu mai au domiciliul în România. Este o întreprindere uriaşă ca volum de muncă, dar şi singura care ar putea duce la liste electorale corecte şi acceptate de toată lumea. În acest context, ar putea fi abordată şi problema construirii REGISTRULUI ELECTORAL, gestionat de o instituţie independentă, civilă, de mare probitate profesională, şi după prevederi legale precise, drastice și transparente. Un astfel de registru a devenit indispensabil atâta timp cât nu se poate și nu se va putea conta pe datele de recensământ, iar actualele liste electorale permanente sunt extrase dintr-un registru al populaţiei care ridică semne de întrebare asupra conţinutului său, al modului de actualizare şi a calităţii informaţiilor.

SV 28 - octombrie - 2016

2 Responses so far.

  1. Contra spune:

    Neinformatii, analfabetii, sclerozatii, rau-intentionatii etc.

  2. […] Asta ar fi daca am lua de bune datele de la AEP, pentru ca Institutul de Statistica zice altceva: sunt 17 milioane de romani cu drept de vot, deci 1 milion ia-i de unde nu-s (sursa aici) […]

Lasa un raspuns


MĂRGĂRIT În mand

În mandatul lui Bacalbaşa s-a fost abonat la lucrări publice ...

Panaitescu a intrat

Luni, 4 decembrie 2017, în jurul orelor 11,15 am avut ...

Preşedinta UNJR vre

“Contrar tuturor sloganelor pe care le-au vehiculat unii şi alţii ...

Important

ADMINISTRATIA PIETELOR AGROALIMENTARE SA organizeaza in data de 19.12.2017 ora ...