logoImpact EST nr. 889 - 18.10.2021

Recomandările Raportului de ţară

Aproape jumătate dintre elevii români simt că le e foame când ajung la şcoală şi la fel de mult spun că au puţine cărţi în casă, mulţi reclamă agresivitate între colegi, iar peste jumătate nu îşi proiectează o carieră ce include ştiinţele, deşi atitudinea generală faţă de matematică şi ştiinţe este, în general, una pozitivă. Aşa se prezintă elevii români în cadrul studiului TIMSS 2019 – “Tendinţe în domeniul Studiilor Matematice şi Ştiinţifice Internaţionale”, făcut public iniţial în decembrie, când Edupedu.ro a notat că România a înregistrat cel mai slab punctaj dintre statele UE în evaluarea coordonată la nivel local de Universitatea din Bucureşti. Aceasta prezintă, miercuri, detaliat raportul de ţară TIMSS 2019, în care prezintă situaţia din spatele rezultatelor slabe, dar “de trecere” ale elevilor români de clasa a VIII-a, participanţi la studiul realizat acum 2 ani şi oferă recomandări de ameliorare.
Edupedu.ro a relatat în decembrie 2020 că scorul obţinut de elevii din România, în cadrul TIMSS 2019, la matematică a fost de 479 de puncte, în creştere de la 454, câte aveam în 2011. Pentru Ştiinţe punctajul a fost 470, şi aici fiind o creştere faţă de precedentele rezultate (465). Pe medie, cele 479 de puncte de la matematică înseamnă cel mai mare scor din cele 6 participări – cu o revenire după căderea din 2007 şi 2011 – dar această valoare este semnificativ sub medie (500). Mai mult, sub noi nu este nicio ţară europeană din cele 12 participante. Rezultatele prezentate atunci au mai indicat faptul că 22% dintre tineri sunt analfabeţi funcţional la matematică şi chimie, fizică, biologie.
Detalii despre evaluarea TIMSS, la finalul articolului.

Principalele constatări generale ale autorilor cu privire la rezultatele la matematică şi ştiinţe:

Matematică

Cu 479 de puncte (în creştere faţă de valurile anterioare), România plasată în continuare sub media internaţională TIMSS (500).
Există diferenţe între scorurile totale obţinute de fete şi cele obţinute de băieţi, fetele obţinând scoruri mai mari. În 2019, în România “fetele au obţinut un scor mediu de 487, mai mare decât al băieţilor, de 471, ceea ce reprezintă o tendinţă opusă majorităţii ţărilor participante. Această situaţie este confirmată în România şi din alte surse – de exemplu, este valabilă pentru generaţia care a susţinut TIMSS 2019 (şi nu numai) şi la Evaluarea Naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a (ENVIII) şi pentru Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VI-a (ENVI)”.

Ştiinţe

În 2019, România a obţinut un scor mediu de 470, din nou sub media internaţională TIMSS (500).
Comparativ cu matematică, unde fetele au obţinut rezultate mai mari decât băieţii la toate participările României la studiul TIMSS, în cazul ştiinţelor băieţii au fost care au avut, la primele evaluări, punctaje mai mari. În 2019, fetele au obţinut mai mult la ştiinţe: 475 de puncte, comparativ cu 465 de puncte în cazul băieţilor.

Rezultatele României la TIMSS 2019 – comparaţie cu alte state

Matematică:
“Scorul mediu obţinut de elevii români la matematică (479) este foarte aproape de pragul Intermediate International Benchmark (corespunzător unui scor de 475), ceea ce ar putea fi considerat „o notă de trecere”, dar care, în mod evident, este foarte departe de ceea ce ne-am dori”.
Este cel mai mare scor din cele şase participări la TIMSS de până acum, în revenire după căderea din 2007 şi 2011, dar semnificativ sub media internaţională.
“Dintre ţările europene participante, cel mai mare scor este obţinut de Irlanda. Scorul României este foarte aproape scorurile Franţei şi Noii Zeelande, care au introdus reforme în ultimii ani. Scorul României este aproape de scorul obţinut de Bahrein (481), dar trebuie menţionat faptul că, din 2011, creşterea Bahrainului a fost de 72 de puncte, iar a României de 21 de puncte. Ungaria a crescut din 2011 cu 12 puncte, dar de la 505 la 517, iar Lituania a crescut cu 18 puncte, de la 502 la 520“.

Performanţa la matematică – date comparative oferite de raportul de ţară:

“Aproximativ 6% din elevii români reuşesc să atingă criteriile de referinţă pentru performanţă avansată (advanced benchmark – corespunzător unui scor de 625), spre deosebire de elevii din Anglia – 11%, Ungaria – 11%, Lituania – 10%;
Un sfert (25%) dintre elevii români ating criteriile pentru performanţă înaltă (high benchmark – corespunzător unui scor de 550), spre deosebire de elevii din Anglia – 35%, Ungaria – 36%, Lituania – 37%;
Jumătate (52%) reuşesc să se încadreze în criteriile intermediare (corespunzător unui scor de 475). Aceste rezultate ne plasează la coada primei jumătăţi a clasamentului;
Un număr foarte mare de elevi (22%) nu reuşesc să atingă nici măcar criteriile de bază de literaţie numerică (low benchmark– corespunzător unui scor de 400), spre deosebire de elevii din Anglia – 10%; Ungaria – 10%, Lituania – 7%.”
Potrivit autorilor, extremele care apar în rezultatele înregistrate sugerează că acestea sunt rezultatul unui sistem care nu oferă şanse egale şi acces egal tuturor elevilor:
“Chiar şi multe din ţările care se plasează mai jos din punct de vedere al poziţiei absolute în clasamentul din 2019 stau mai bine la capacitatea de a angaja intelectual toate straturile de elevi: nivelul de analfabetism numeric (procentul de eşec la criteriile de bază) este mai mic în Italia – 9% şi în Franţa – 12%. Totodată, la extreme, putem găsi 15% dintre elevi care au obţinut un scor de sub 356 şi cei 3% cu scorurile peste 650, aceştia constituind aproape o cincime din numărul total al elevilor români ale căror scoruri sunt atât de depărtate de medie încât este greu de crezut că sunt rezultate ale unui sistem de educaţie care oferă şanse egale şi acces egal tuturor copiilor.“

Cum explică raportul de ţară diferenţele în performanţele elevilor:

“O distribuţie total inegală a învăţării, nu numai între şcoli sau judeţe, ci chiar în cadrul aceleiaşi şcoli. Aceasta este dovada atât a unei profunde inechităţi a educaţiei, cât şi a unei lipse de abordare unitară a învăţării nu numai între şcoli, ci chiar între profesorii aceleiaşi şcoli.” Autorii apreciază că este “crucial să creăm un câmp de dezvoltare egal”.
Documentul apreciază că elevii români nu au dezvoltate abilităţi de gândire de nivel superior, ce presupun abilitatea de a extrapola ceea ce ştiu, de a aplica ceea ce ştiu în diverse situaţii. Dar ei sunt “buni şi foarte buni la a replica acele cunoştinţe pe care le-au învăţat” în maniera abilităţilor de gândire de nivel scăzut – reproducerea unui algoritm, sarcini de rutină etc.
Raportul de ţară prezintă şi rezultatele chestionarelor la care au răspuns elevii participanţi, ce oferă context social, demografic şi educaţional rezultatelor înregistrate.

Ce au răspuns elevii de clasa a VIII-a despre situaţia în care trăiesc şi învaţă – puncte-cheie:

Majoritatea declară că au propriul telefon mobil (97%), conexiune la internet (96%), calculator (92%), în timp ce 93% dintre elevi deţin propriul birou pe care îl folosesc pentru a învăţa, iar 87% dintre elevi beneficiază de propria cameră.
Sub jumătate (aproximativ 45%) spun că au mai puţin de 25 de cărţi acasă.
Aşteptările lor faţă de cel mai înalt nivel de educaţie pe care îşi propun să îl atingă indică intenţia majorităţii de a urma studii superioare: studii de scurtă durată (7.93%), studii de licenţă (24.28%), studii masterale sau doctorale (33.61%).
Aproximativ jumătate (54%) simt că le este foame atunci când ajung la şcoală. 53% dintre ei sunt deja obosiţi când încep activităţile şcolare.
Comportamentele neadecvate şi conflictele între elevii de clasa a VIII-a: agresiune verbală (21%), indiferenţă (13%), excluderea din grupul de prieteni (10%) sau furt (10%). Comportamentele inadecvate din mediul online: agresivitate verbală (9%), ameninţări (8%) răspândirea unor informaţii personale într-o manieră rău intenţionată (6%).
Opinia despre şcoala lor: “64% dintre elevi se declară mândri să meargă la şcoala din care fac parte, 59% dintre ei sunt de acord cu faptul că profesorii afişează o atitudine corectă faţă de ei, în timp ce 85% dintre elevi declară că se simt în siguranţă la şcoală şi simt că aparţin comunităţii şcolare (82%)”.
Elevii în general – băieţii într-o măsură mai mare – au încredere şi manifestă atitudini pozitive faţă de disciplina matematică. Dar numai 43% dintre elevi susţin că şi-ar dori ca în viitor să aibă o slujbă care va implica folosirea cunoştinţelor acumulate pe perioada studierii matematicii.
În general, afectul şi încrederea elevilor de clasa a VIII-a în forţele proprii faţă de ştiinţe sunt reflectate pozitiv, fiind mai crescute în cazul fetelor în ceea ce priveşte biologia, ştiinţele pământului, chimia, respectiv mai crescute în cazul băieţilor în ceea ce priveşte fizica.” Atitudinea faţă de diverse discipline incluse în categoria ştiinţelor este în general pozitivă
Frecvenţă redusă a experimentelor ştiinţifice: mai mult de jumătate spun că participă la experimente în cadrul orelor de curs doar de câteva ori pe an sau niciodată.
“Mai mult de jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a (54%) au o proiecţie de dezvoltare a carierei care include ştiinţele şi 28% dintre aceştia declară că le-ar plăcea un loc de muncă ce implică folosirea ştiinţelor.”
Teme: 93% dintre elevii participanţi au declarat că primesc teme în fiecare zi la matematică. În ceea ce priveşte chimia şi fizica, aproximativ 20% au spus că, în general, primesc teme pentru acasă (23% şi, respectiv, 20%). “70% declară că acordă mai mult de 30 de minute rezolvării temelor la matematică. În categoria ştiinţelor, elevii de clasa a VIII-a declară că primesc teme pentru a căror rezolvare le sunt necesare între 30 şi 90 de minute la fizică (18%), la chimie (16%), la biologie (10%) şi la ştiinţele pământului (8%)”.
“Majoritatea elevilor de clasa a VIII-a declară că nu au făcut pregătire suplimentară în ultimele 12 luni la niciuna dintre disciplinele din categoria ştiinţelor (90%), în timp ce doar o treime dintre elevi afirmă că nu au făcut deloc pregătire suplimentară sau meditaţii la matematică (33%). Dintre aceştia, 21% au apelat la pregătire suplimentară sau la meditaţii pentru a face faţă la orele de matematică de la şcoală.”
Principalele recomandări ale raportului de ţară
“Adaptarea şi completarea programei şcolare, atât din perspectiva domeniilor cognitive, cât şi a domeniilor de conţinut, este de bun augur, putând reprezenta începutul unei schimbări care să ducă România, la finalul următoarelor două perioade de testare, la un scor mediu de cel puţin 525.”
Autorii apără sistemul actual de evaluare şi programa construită pe competenţe: “Implementarea programei şcolare în vigoare, construită pe competenţe, cu accent pe rezolvarea de probleme şi pe transfer, este foarte importantă în din perspectiva formării competenţelor pentru secolul XXI. (…) Evaluările naţionale la nivelul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi, din 2021, a VIII-a, sunt adaptate evaluărilor pe competenţe şi au structuri asemănătoare evaluărilor internaţionale”.
Echitate: “Distanţa mare dintre procentul relativ ridicat al elevilor cu rezultate scăzute şi cei cu performanţe de nivel înalt este un indicator clar că România se plasează în grupul ţărilor puţin eficiente în promovarea echităţii în educaţie. în acest sens, se conturează două direcţii specifice de intervenţie: Iniţiative care să consolideze capacitatea educaţională a întregului sistem de a produce educaţie de calitate pentru fiecare elev; iniţiativele menite să diminueze impactul circumstanţelor socio-economice şi culturale ale mediului de provenienţă.
Un număr semnificativ (15%) dintre elevi nu se simt în siguranţă la şcoală, aproape circa 28% dintre elevi menţionează abuzul fizic între elevi, nutriţia este pentru mulţi inadecvată. “În acest sens, vedem necesare măsuri care să vizeze: Dezvoltarea unui mediu educaţional sigur atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice prin: creşterea numărului de consilieri şcolari şi proiectarea şi implementarea unor programe de prevenţie şi de sprijin menite să identifice elevii cu risc de comportament violent sau a celor care pot deveni victime; dezvoltarea unui mediu şcolar favorizant pentru starea de bine a elevilor, prin programe şi iniţiative specifice, menite să sprijine elevul în parcursul său educaţional”.

Despre evaluarea TIMSS

TIMSS este un studiu comparativ la nivel internaţional, realizat de Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţelor în Educaţie şi care măsoară performanţele la matematică şi ştiinţe. Studiul este derulat de către Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţelor în Educaţie (International Association for the Evaluation of Educational Achievement, IEA). În România, evaluarea a fost implementată de către Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cadrul Universităţii din Bucureşti, cu finanţare de la Ministerul Educaţiei.
Potrivit autorilor, “rezultatele TIMSS 2019 fac posibilă luarea de decizii bazate pe dovezi ştiinţifice pentru a îmbunătăţi politicile educaţionale şi practicile legate de predarea şi învăţarea matematicii şi ştiinţelor. Rezultatele TIMSS 2019 oferă dovezi obiective şi cu privire la eficienţa formelor actuale de testare educaţională la nivel naţional, evaluarea obiectivă şi standardizată reprezentând o resursă foarte importantă pentru dezvoltarea performanţei în învăţare”.
La TIMSS 2019 au participat 199 de şcoli, selectate pentru reprezentativitate la nivel naţional, cu un total de 4.485 de elevi de clasa a VIII-a, dar şi 196 de directori, 214 profesori de matematică şi 609 profesori de ştiinţe.

(R.I.) 17 - iunie - 2021

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg