logoImpact EST nr. 788 - 24.09.2019

http://impact-est.ro/wp-content/uploads/banner.jpg

Este arhicunoscut faptul că, în România actuală, starea socială este îmbătrânită la maximum, prin urmare, numărul pensionarilor fiind predominant. Unde te duci şi te-ntorci, nu vezi decât feţe ridate, păr albit sau deloc, haine demodate, repuse în funcţie, după ce, nemaifiind salariaţi, venitul lor a scăzut considerabil.
În inocenţa mea nevindecată, am crezut toată viaţa că raiul coboară pe pământ odată cu ieşirea individului la pensie. Târziu mi-am dat seama de frivolitatea şi superficialitatea acestei iluzii bizare. Componentă fundamentală a raţiunii, pensionalizarea implică absolutamente două funcţii dialectic contradictorii: ţinerea de minte şi uitarea. De altfel, fără aceste două lucruri fundamentale, viaţa nu ar fi posibilă.
Nici chiar aşa nu te dă pe spate cu frumuseţea şi confortul ei. Pentru că, după zeci de ani de muncă epuizantă în unităţile socialiste, perioadă în care ai contribuit cu un anumit procent din salariu la rubrica din statul de plată numită pensii, deci, ca să spun aşa, pentru un viitor sumbru, la ora actuală s-a ajuns în situaţia ridicolă de a aştepta venirea factorului poştal cu banii de pensie, cam cum ai aştepta tragerea loto să vezi dacă ţi-a ieşit vreun număr. Mai vine, nu mai vine… Cât priveşte activitatea pensionarilor, a devenit banală şi aproape inutilă. Cu feţe triste, îngrijorate şi fără urmă de zâmbet, îi vezi dimineaţa când încă nu s-a luminat bine de ziuă, cu căţeii de lesă prin faţa blocului. Alteori, şi nu foarte rar, îi întâlneşti pe unde se dă ceva ieftin şi de proastă calitate, formând, bineînţeles, acele cozi interminabile, ţinându-şi locul unul altuia, clipind complice din ochi, atunci când îi cer unui prieten o ţigară. În primul trimestru al anului îi găseşti încă de la trei dimineaţa, organizând grămezi ca la rugby, la ghişee zăvorâte, să-şi plătească dările către stat. Marele revoluţionar Tudor Vladimirescu, fără să ştie ce mare profeţie rosteşte, a afirmat următorul adevăr:

Poporul este norodul

„Poporul este norodul şi nu tagma jefuitorilor”. De unde o fi ştiut vestitul oltean ce se va întâmpla peste ani? Pentru că, într-adevăr, tagma actuală a hoţilor nu numai că nu pot dormi noaptea (excepţie fac parlamentarii), din cauza datoriilor imense la bugetul de stat, mai mult, îi doare la bască de prăpădiţii care, după ce au muncit din greu o viaţă întreagă, şi pentru asta primesc o pensie de râsul curcilor, se duc să-şi achite obligaţiile pecuniare, chiar dacă în felul acesta rămân fără bani de mâncare sau medicamente. Şi ca o culme a bancurilor cu proşti, şi la vot pensionarii sunt în primele rânduri. În funcţie de numărul lor la secţia de votare, ghiceşti rapid şi cine va câştiga.
Odată, cu totul întâmplător, eram în drum pe lângă piaţa din Micro 19, mai exact pe Aleea Comerţului, unde există într-un loc un punct, chipurile, special amenajat pentru „tinerii” pensionari, cu nişte mese empirice, bănci rupte şi scorojite pe lângă ele şi un acoperiş putrezit, prin care doar meteoriţii de talie mijlocie nu pot trece, şi din curiozitate am asistat la discuţiile dintre ei.

Despre ce vorbesc pensionarii

Plaja dialogurilor era imensă. Dar cel mai mult se înflăcărau când venea vorba despre politică şi, mai ales, despre politicieni. Nici vorbă să cred că parlamentarii, guvernanţii, administraţia prezidenţială a României, şi mai toate vârfurile politichiei româneşti s-ar simţi confortabil audiind respectivele dialoguri.
În rest, discuţii sterile, banale, despre marea lor măiestrie de pe timpul când lucrau, cu exemple concrete, total contradictorii, argumentate cu căciulile trântite de pământ, analiza competentă a meciurilor de fotbal, probleme de sănătate cu reţetele folosite de unii sau de alţii, clasamente cu doctorii, atât buni cât şi răi, ce le fac copiii, nepoţii etc. Deşi hainele de pe ei arătau ca la un magazin S.H. aflat în lichidare de stoc, pentru oamenii aceştia, care cu adevărat, prin osârdia şi conştiinţa lor, au dat un aspect cât de cât modern acestei ţări, care acum îi ignoră sau chiar îi umileşte, acest lucru chiar nu mai conta. Şi asta pentru că, la ora actuală, pentru acei indivizi din vârful grămezii, foarte importante sunt pensiile lor speciale, nesimţite, cum le-au botezat unii, şi toate celelalte bonusuri şi avantaje, materiale şi nu numai.
Referitor la pensionari, din câte am înţeles, există şi excepţii în materie. Amintim aici de şefii organizaţiilor în care pensionarii s-au înscris contra unei cotizaţii şi care boşi, la scrutinurile electorale, negociază voturile organizaţiei din subordine contra cost sau a altor beneficii. Şi nu sunt puţine. Despre starea materială a acestora vă vom informa (merită, vă asigurăm), imediat ce scormonim cu pixul şi reportofonul prin spuza trasă din abundenţă pe cozonacul lor.

DIP - DIP 15 - februarie - 2019

Lasa un raspuns


Cum a măsluit Poli

Bogdan Banu (36 de ani) a fost condamnat pentru că ...

P.N.L.-ul vrea să p

Pe 19 septembrie, ora 9, membrii Asociaţiei Dezvoltarea şi Integrarea ...

Uitaţi-vă, să vă

Mai zilele trecute mă întâlnesc în parcarea mare de la ...