logoImpact EST nr. 743 - 25.09.2018

Comuna Cuca ar trebui să fie înfloritoare, căci trecutul cu rezonanţă istorică, apropierea de Galaţi (circa 40 km distanţă), locuitorii ei, mulţi întreprinzători în agricultură, îi crează aceste premize, dar e una cu un aer de sat părăsit, şi nu doar în zonele mai mărginaşe din partea de podiş şi de văi.
Am descoperit în periplul meu prin coclaurii Cucăi şi drumurile ECO, adică „pavate” cu buruieni cosite şi uscate, cu care localnicii au astupat hăurile săpate în uliţe de viiturile de la final de iarnă 2018.
Cu toate astea, Primarul şi consiliul local şi-au aprobat o grilă cu salarii şi indemnizaţii maxime, îmcepând cu ianuarie 2018.

O piaţă tristă plină cu…un cal!

La drumul principal care taie comuna în două, şi care e un drum judeţean de la Galaţi la Bârlad, dincolo de Primărie şi de şcoală, se află amenajată o vastă piaţă agroalimentară. Ea are chiar şi ceva tarabe, iar la unele chiar şi mici acoperiri. Totul este ruginit, prăfuit, părăsit. Doar în partea de vest a pieţei, în fundul ei unde este o lizieră, e ceva iarbă, numai bună să priponeşti un cal la păscut. Piaţa nu are nici un semn vizibil că aici, la Cuca, s-ar organiza târguri lunare, or anuale, că de săptămânale nu poate fi vorba. Terenul de fotbal, situat într-o vale frumoasă este şi el ascuns de o vegetaţie spontană, care creşte cât omul şi pe timp de secetă.
Revenim la piaţă…care nu a văzut vopsea de cel puţin 10 ani şi ne întrebăm de ce primarul, secretarul, consilierii locali şi cei 18 salariaţi (mai puţin cei trei agenţi de pază, doi şoferi şi doi muncitori) nu se simt în raport cu salariile mari pe care le primesc din ianuarie 2018, după două majorări succesive? Nu au vână şi nerv, nu le pasă, căci nu se vede că aceştia, funcţionarii publici şi aleşii locali, ar avea vreo brumă de mândrie că aparţin acestei comunităţi care îi plăteşte mai bine decât decent, le asigură un sediu bun pentru a se dedica celor care le sunt bunici, părinţi, copii.

Primarul şi soţia primesc în comun 12.350 de lei pe lună

Ce mai poate fi înţeles când, în mediul rural, unde se presupune că ai ce mânca din gospodăria proprie, primeşti ca primar, dimpreună cu soţia, un venit lunar de aproape 3000 de euro, iar ţie să nu-ţi pese părăsirea în care ai dus comuna după doi an de mandat ca primar uneperist.
Cum am spus, de la 1 ianuarie salariile tuturor celor 18 inşi din primărie, al secretarului, primarului şi indemnizaţiile consilierilor locali din săraca Cuca, au fost majorate la maximul admis de grila de salarizare.
Deci, Mihăiţă Vlad, primarul care politic deţine o majoritate confortabilă în consiliul local, unepere şi pesede fiind culorile roşii dominante, are o indemnizaţie lunară specifică unei comune de categoria a treia, cum este Cuca, de 7.600 de lei.
Viceprimarul Fănică Dimofte, are şi el un salariu de 5.700 de lei. Din lista celor 18 funcţionari publici din primărie, salariul maxim de 4.750 de lei este deţinut de către patru persoane, printre care şi Gina Vlad, soţia primarului, care este inspector principal gradaţia 5. Secretarul Angelică Marin are o leafă de 5.500 de lei. Cel mai mic salariu din primărie este de 2.000 de lei şi este deţinut de doi dintre cei trei agenţi de pază. Dar cred că aproape toţi numiţii şi aleşii nu realizează ce presiune uriaşă reprezintă salariile lor pe bugetul unei comune de categoria a treia şi care mai avea la ultimul recensământ din 2011, doar 2.150 de locuitori, din care 208 mai erau elevi.

Patru podeţe făcute în râs, fonduri europene nu-s…

Ce 1 iunie superb am petrecut prin prăfălăul generos al comunei Cuca, singura abundenţă pe care am întâlnit-o în periplul meu prin sat.
De întâlnit am întâlnit doar doi agricultori şi o intelectuală pensionară, care locuieşte la Galaţi, dar venise la casa părintească să culeagă romaniţa rămasă moştenire…
Primarul Mihăiţă Vlad ar trebui să pună biciul pe sine şi pe aparatul funcţionăresc pe care-l are la dispoziţie, pentru a trece rapid la accesarea de fonduri europene în vederea alimentării cu apă, canalizării şi refacerea, inclusiv asfaltarea, tuturor uliţelor de secol 17-18. Toate sunt înguste încât două care nu pot trece unul pe lângă altul şi nu au rigole pentru scurgerea apelor provenite din precipitaţii. Este limpede că pe aici nu s-a mai întâmplat nimic de un secol.
O mărturie legendară este dată de valea cu cele 12 sau 16 fântâni cu cumpănă. Acolo, cu fonduri europene, fântânile ar putea fi curăţate, decolmatate, cu tubulatură, sistemul de cumpănă şi ciuturile înlocuite, întreg ambientul regândit cu un sistem de pavaje, cu refacerea teicilor pentru adăparea animalelor mari, ar transforma zona într-o atracţie turistică unică.
Iarba şi florile costă puţin la ţară, dom primar Mihăiţă! Dar trebuie să ai sânge de gospodar, de om aşezat şi ataşat de vechimea istorică a acestei comunităţi, cu un relief special care şi el poate fi speculat urbanistic.
În schimb m-au apucat toate revoltele când am văzut vreo patru podeţe cu un strat subţire din beton azvârlit peste două tuburi metalice unul lângă altul, pe care s-au cheltuit sume uriaşe în raport cu halul în care arată.
Ele nu sunt mărginite de vreun parapet, aşa că mai degrabă sunt un pericol public. Un alt pod a fost ridicat pe o movilă uriaşă, cu pante abrupte la ambele capete încât este imposibil de trecut altfel peste el decât cu pasul.

Balaurii din spatele şcolii

Am ocolit şcoala prin lateralul ei nordic, am coborât o uliţă cu statut de potecă (abia de încăpea micuţa Nissan Micra pe ea), am admirat veceurile din fundul curţii, terenul năpădit de bălării şi gardul împrejmuitor din spate, care nu se mai vede din cauza unui câmp abandonat pe care au crescut într-o nebunie cucută cât copacii, hardal şi căpriţă, de nu se mai zăreşte nici gardul, nici curtea şcolii.
Te aştepţi ca din bălăriile astea dese şi multe să-ţi sară în gât balauri, guşteri mari cât politicienii leneşi şi şopârle grase cu statut de funcţionar public.
Cum bre, nea primarule, măi gospodarule, chiar nu ai ochiul educat al unui ţăran care poate deosebi buruiana de cultura agricolă, ori de flori?!
Nu ai, dom’le, suficienţi atârnaţi social (zonă şefită de soţia dumneata), care încasează lunar venitul dat prin Legea 416? De ce nu lucrezi cu ei măcar zonele pe unde este piaţa publică, dispensarul, bisericile, şcoala primăria…?
Şi dacă bugetul se duce masiv pe cheltuielile cu salariile şi funcţionarea află, dom primar, că sunt şi fonduri guvernamentale de coeziune socială şi economică, dar mai ales fonduri europene. Iar dacă nu pricepi, nu ştii, du-te la CJG şi învaţă, du-te la alţi primari care au transformat satele lor în orăşele cochete numai cu fonduri europene.
Nu te preface şi nu mai mima că gestionezi comunitatea, căci nu-ţi iese, chiar dacă oamenii, în nepăsarea în care, poate, i-ai adus şi dumneata, dimpreună cu tot aparatul din subordine, or să te mai voteze pentru un mandat. Dar ruşirea este de partea mata, căci în doi ani ai demonstrat că i-ai înşelat şi i-ai minţit pe consătenii din rândul cărara te-ai ridicat într-o demnitate majoră, fără să-ţi dai seama.

A consemnat, Gelu CIORICI 15 - iunie - 2018

Lasa un raspuns


Alde APIA, mai nociv

Până să primească subvenţia UE de 1,8 milioane de euro, ...

În loc de trupul ma

Tragedia orfanei, încă minoră, Antonia-Andreea Ivan se amplifică pe zi ...

Săraca Filială Sud

Iată, facem apelul celor vreo 60 de scriitori, câţi numără, ...