logoImpact EST nr. 871 - 18.05.2021

„Ia să vedem ce-au scris ceilalţi despre seara lui Nelu Stamate” mi-am zis, şi dă-i căutare pe net.
I-am găsit numele asociat cu funcţia de managing editor, pe LinkedIn, referinţe şi cunoştinţe prin media, dar nimic despre marea lui carte, botezată acum trei zile cu şampanie rosé, aproape pe ascuns, la mansarda unei librării calde. O tăcere digestivă apasă pe resturile presei gălăţene.
Vinerea mea trecută a fost mai plăcută, mai densă, mai vibrantă şi mai imprevizibilă decât sărbătorile de iarnă.
Nu m-aşteptam să-i întâlnesc acolo pe Sterian Vicol, Teo Parapiru şi a.g. secară. (Pe restul nu-i cunoşteam, de aceea nu-i menţionez). Ni s-au alăturat Andrei Zanopol, Dan Pintilie şi Gelu Ciorici Şipote.
…„Marea lui carte”, fiindcă are aproape 800 de pagini dense, de hârtie grea şi informaţie îndesată şi un nume destul de nepotrivit pentru breiching niuz: „J.R.R. Tolkien, făuritorul de universuri”.
Am aflat că i-au trebuit lui Nelu patru ani pentru documentare, şase ani să o scrie şi 30 de Gb de materiale text internalizate şi developate, fir cu fir.
Sterian a vorbit primul, punându-se la adăpost – că nu citise cartea, nici n-avusese cum, nici n-avusese când, dar că e rar să apară cărţi de felul şi categoria asta. Felul convivial şi destins în care a-mpletit conjunctura cu lumina ne-a relaxat şi a mai împrăştiat emoţia.
Teo ne-a surprins, ne-a îngândurat şi a intrat pieziş în câteva esenţe tari: de la referinţe mitologice şi religioase la evitarea capcanei comparatiste, purtându-ne cu uşurinţă şi eleganţă prin câteva cotloane ale labirintului Tolkien.
Gelu a dat dimensiunea paralelă, vie, biografică şi anecdotică a existenţei concrete. Nici el n-a povestit despre unde-i Nelu Stamate între coperte, ci unde şi cum a fost în afara acestora.
Şi toţi ceilalţi / toate celelalte prezente acolo au îmbogăţit întâlnirea şi sărbătoarea discretă cu atenţia lor, fie şi ca cititori profesionişti, fără de care nicio carte nu ar avea sens.
Până la urmă, asta e libertatea de a (nu) trage cu puşca.
Ştiu că nu-i prea corect ce fac. Ar fi trebuit să scrie despre lansarea cărţii altcineva, oricine i-a fost mai puţin aproape, de-a lungul anilor. Să fie mai obiectiv, mai neutru, dar asta nu e o ştire.
Nu e o cronică sportivă.
Nici măcar o cronică de carte nu e.
E gustul viu al unei seri frumoase, în care vinul a încălzit inimile, amintindu-le că sunt tinere.
Broderiile în jurul cărţii au încălzit frunţile iar întâmplarea de-a fi parte la o carte făptuită după zece ani de muncă ne-a-ncălzit liniştea lăuntrică, intuiţia că noi, cei care scriem şi cei care citim cărţi nu trăim aşaaa, ca un adaos facultativ al timpului comun.

Dan Manole 24 - ianuarie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

În dosarul penal di

Gălăţenii au sfidat din nou instanţa Săptămâna trecută a avut loc ...

Şeful Casei de Pens

Încercăm să plafonăm cuantumul mare şi să creştem pensiile mici, ...

Funcţionar de prim

Funcţionarul public al unei primării, condamnat în trei dosare penale. ...