logoImpact EST nr. 704 - 22.11.2017


Programul pe care l-am efectuat zilele acestea la Ismail este parte a unei munci în echipă şi urmează celui parcurs cu o săptămână în urmă (13 – 17 martie) de colega mea, conf. dr. Gina Necula. Am desfăşurat la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail o serie de activităţi de predare a limbii române cu o durată de 30 de ore. Aceste activităţi se înscriu în cadrul unui proiect mai amplu, pe care Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi îl derulează în parteneriat cu Universitatea Umanistă de Stat din Ismail. Este vorba de proiectul „Program de internaţionalizare în învăţământul superior din România şi Ucraina. Mobilităţi academice”, finanţat de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Acest modul de 30 de ore s-a organizat pe două coordonate, având două grupuri ţintă. Pe de o parte, s-a adresat unui grup de 17 profesori din cadrul Universităţii Umaniste de Stat din Ismail, cărora li s-a oferit un curs de limba română ca limbă străină de nivel A1, aceştia nefiind vorbitori nativi de română, dar interesaţi de cunoaşterea acesteia, atât din raţiuni ştiinţifice (în activităţile de cercetare şi chiar de predare), cât şi practice (colaborări transfrontaliere cu instituţiile academice din România). Pe de altă parte, s-a adresat unui grup de 25 de studenţi, mulţi dintre ei filologi, cunoscători şi vorbitori de limbă română, cărora li s-a oferit un curs de perfecţionare, axat pe probleme de gramatică funcţională şi normativă, precum şi pe probleme de variaţie lingvistică. Scopul este acela de a-i face să conştientizeze existenţa şi importanţa normei literare, ceea ce, în perspectivă, îi va ajuta să-şi dezvolte abilităţile de comunicare şi exprimare în limba română literară standard, prin distanţarea de elementul regional, precum şi de imixtiunile altor coduri lingvistice (limbile rusă sau ucraineană).
Curiozitatea şi dorinţa de a cunoşte lucruri noi, de a-şi demonstra cunoştinţele, dar şi de a-şi corecta erorile îi mobilizează pe studenţii incluşi în program. Am lucrat cu ei inclusiv chestiuni cu grad mai ridicat de dificultate şi pot afirma că dispun de o serie de cunoştinţe care să le asigure premisele pentru progres, pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română. Abordarea pe care am avut-o în întâlnirile noastre a fost mai puţin una teoretizantă şi mai mult una aplicativă, urmând modelul comunicativ-funcţional. În ce-i priveşte pe profesori, pot spune că aceştia s-au dovedit nişte… „studenţi” extrem de silitori, receptivi şi entuziaşti, ceea ce m-a ajutat foarte mult în desfăşurarea activităţii mele. Desigur, formaţia lor intelectuală, dar şi dorinţa de a-şi lărgi orizontul de cunoştinţe păşind pe terenul limbii române, le-a permis să asimileze rapid primele elemente de limba română (nivel A1), pe care le-am integrat în unităţi de lucru complexe, care au vizat toate competenţele-cheie: ascultarea, vorbirea, citirea şi scrierea.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi are o bogată experienţă în ceea ce priveşte colaborarea transfrontalieră în domeniul educational, prin pioneratul dus de Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Umaniste, Economice şi Inginereşti. La proiectele educaţionale transfrontaliere s-a raliat initial Republica Moldova, iar de curând şi Ucraina. Activăm pe baza acordului de colaborare pe care UDJG l-a semnat anul trecut cu Universitatea Umanistă de Stat din Ismail şi care a avut ca prim efect proiectul „Program de internaţionalizare în învăţământul superior din România şi Ucraina. Mobilităţi academic”, derulat cu sprijinul MpRP. Nu sunt excluse şi alte extinderi, de exemplu înfiinţarea unor programe de studiu comune, româno-ucrainene, în domeniul ştiinţelor socio-umane. Proiectul se va încheia în 2020. Este în curs o altă etapă, între 2 – 7 aprilie, cu un grup de 15 persoane, studenţi şi profesori, care, printre alte activităţi, vor avea posiblitatea să urmeze un program de practică pasivă în cadrul a diferite unităţi şcolare cu care UDJG are acorduri de colaborare.
Prin acţiunile noastre, vrem să contribuim la sporirea interesului faţă de posibilităţile de dezvoltare a carierei şi faţă de integrarea în contextul academic european a profesorilor şi studenţilor ucraineni. În al doilea rând, am în vedere dezvoltarea legăturilor cu România ale comunităţii românofone şi românofile din raionul Ismail (şi, în general, din regiunea Odesa), prin asigurarea unui cadru adecvat de afirmare identitară. Îmi doresc ca promovarea limbii şi culturii române să fie receptată în mediul academic de la Ismail prin prisma „descoperirii” raţiunilor practice de utilizare a românei, ca şi a altor limbi europene (engleza, franceza), respectiv prin recunoaşterea avantajelor pe care le prezintă cunoaşterea limbii române ca limbă „europeană” (una dintre cele 23 de limbi oficiale ale UE).

Natalia Ursu, coordonator la Centrul de Informare al României din cadrul Universităţii Umaniste de Stat din Ismail

RDH 9 - aprilie - 2017

Lasa un raspuns


“Demagogia, disimu

Regele Mihai I AL ROMÂNIEI este pregătit de inevitabila PE-TRECERE, ...

Galaţiul a câştig

Cristian Dima este un lider de partid, încă nevirusat politic. ...

Dima a obţinut mode

Chiar neparlamentar fiind, liderul ALDE, Cristian Dima, reuşeşte să-şi impună ...