http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXIII – 2024, nr. 977 - 29.03.2024

Gafa celui numit arhitect şef al oraşului – de-a spune ce-l frământă cu centrul – a beneficiat de o reacţie pe măsură. Gălăţenii s-au împărţit în două tabere – unii l-au luat la matineu, alţii l-au luat la refec. Pe bună dreptate, oamenii au perceput ca pe o sfidare şi o batjocură faptul că atârnaţii din buget n-au unde să-şi bea cafeaua şi să se restaureze la restaurant, fără să mai mişte maşinile, lângă birouri, în buricul târgului: Dacă mergem în orice alt oraş european, vedem că bem cafeaua în zona zero, în buricul târgului, în centrul oraşului. Cam în toată zona centrală a Galaţiului este acum atât de greu să construieşti încât, de facto, nimeni nu face nimic. I-am întrebat pe comercianţi: de ce eu n-am nimic unde să mănânc la prânz lângă Primărie, că nu e niciun restaurant lângă Primărie, Prefectură, Consiliul Judeţean şi aşa mai departe (sunt mii de oameni care au nevoie de asta); de ce nu e o cafenea lângă Primărie, de ce nu e nimic nicăieri în zona centrală?”

Din 18 decembrie 2018, Dragoş Horia Buhociu este în funcţia de arhitect şef al oraşului.

 

Fenomene paralele

Cu cât se chircea şi desfigura mai rău oraşul, cu atât mai mare-avânt lua „Ţiglina 5”, la Lepşa. S-au extins cu nesimţire pe micile grădini de la parterul blocurilor tot felul de indivizi, inclusiv cu chioşcuri, sedii de firme, laboratoare medicale. S-au lăţit pe trotuarele din Ţiglina tot felul de crâşme, de nu mai ai pe unde să treci. Lista mârlăniilor e nesfârşită. De aceea e Galaţiul atât de trist, de părăginit, de apăsător. Confortul urbanistic ar trebui să înceapă de la ieşirea din scară, nu de la zona zero.

Chiar primăria, de pe terasa căreia pozează dl. Buhociu privind peste zona zero, e un deget bandajat, ca stil arhitectonic – în comparaţie cu stilul celorlalte clădiri de pe strada Domnească. Zona Potcoavei de aur – care s-a vrut un prim succes de reabilitare estetică – se prefigurează ca un simbol gri-prăfuit. Despre hidoasele baterii de garaje, care au mâncat aleile de cartier și micile spatii verzi, nu suflă o vorbă. Nici n-ar avea cum, vor fi alegeri din şase în şase luni, oraşul intră în frigurile delirului electoral: ar fi sinucidere de sinecuri să se ameninţe coşmeliile votanţilor. Promisiuni de o măreţie vagă şi o mânie de cloşcă moartă îl înfioară, din loc în loc, pe arhitectul şef – atunci când face referire la Faleza oraşului: „Faleza a fost abandonată, la fel ca centrul oraşului. […] Am demarat anul trecut un studiu care va măsura din punct de vedere geotehnic ce se întâmplă acolo cu solul. Au fost nişte pseudostudii, să fim cinstiţi, care au făcut referire la anumite foraje sporadice şi care au spus cum că solul e foarte slab şi nu poate suporta nimic. Poate este aşa, poate nu este aşa.” …Da, dom’le, aşa e! Cu mult timp înainte să vă iritaţi dumneavoastră, de ani de zile se tot scrie despre banii publici, prăduiţi pe stive de studii de fezabilitate, fără nicio finalitate. Problema ar fi că cei care au semnat pentru sifonarea lor sunt colegii dumneavoastră – bugetofagii din administraţia oraşului, din primărie.

 

Viitorul sună rău

«Primăria Galaţi a lansat, pe platforma electronică de achiziţii publice SEAP, licitaţia pentru actualizarea planului urbanistic pentru zona centrală a Galaţiului, cuprinsă între străzile Cuza şi Bălcescu, pe de o parte, şi între zona P-urilor şi strada Basarabiei, de cealaltă parte. Arhitectul-şef al Primăriei Galaţi, Dragoş Buhociu, spune că la această licitaţie a serviciilor pentru elaborarea documentaţiei de urbanism, care se va încheia pe 26 februarie, sunt aşteptaţi să participe cât mai mulţi arhitecţi şi urbanişti din Galaţi şi din ţară, pentru că „avem nevoie de infuzie de idei”.» (un ziar local).

Cui a cerut arhitectul şef sprijinul – idei, propuneri, sugestii? Tot arhitecţilor, inginerilor proiectanţi, celor de specialitate, evident. Ceea ce ignoră el este tocmai cadrul legislativ – care se prefigurează ca un fel de apocalipsă. Aceste categorii de profesionişti – de la care aşteaptă Dragoş Buhociu implicare şi soluţii – tocmai au făcut front comun împotriva unor prevederi legale aberante, care-i va faulta de nu vor mai ajunge nici şchiopătând la chemarea de pe terasă. Iată ce susţin ei – inclusiv printr-o petiţie publică:

«Certificarea operatorilor economici care desfașoară activități de proiectare de arhitectură pornește de la prevederile Legii 10/1995, modificată în 2016 cu introducerea certificării TEHNICO-PROFESIONALE a operatorilor economici care desfășoară activități de construcții, proiectare și consultanță. Așa cum apare acum, în schița preliminară a proiectului de Hotărâre de Guvern, este însă o certificare TEHNICO-ECONOMICĂ, având în vedere că se propune a fi făcută după următoarele criterii:

Calificarea personalului – arhitecți, ingineri etc.

Dotarea materială (calculatoare, softuri șamd)

Situația financiară (cifră de afaceri, profit etc)

Nivelul asigurării profesionale

Experiența profesională (contracte de derulate având anumite valori, funcțiuni etc).

 

Tabelul de mai jos apare în proiectul de HG si reprezintă condiționarea valorii contractelor de clasificare a operatorului economic.

 

EFECTE?

Restrângerea ofertei de proiectare este anticoncurențială

Se propune o certificare „primară” și o certificare „calificată”. Pentru a avea acces la anumite categorii de proiecte de importanță mai mare, firmele de proiectare vor fi și ele clasificate pe baza criteriilor de mai sus. Majoritatea firmelor de proiectare de arhitectură sunt firme mici, care nu vor avea acces la certificarea calificată. Se descurajează și intrarea pe piață a companiilor străine, care vor mai avea de înfruntat încă un proces birocratic pentru a intra pe piață. Un BIA va putea proiecta doar constructii de categoria D sau C < 150.000 euro (valoare de investiție).

 

Certificarea pe specialități va afecta calitatea proiectării

Firmele de proiectare nu vor mai putea contracta proiectare generală decât dacă se certifică pe toate specialitățile. Iar pentru subcontractarea specialităților criteriul va fi din nou existența certificării necesare, nu compatibilitatea cu echipele de specialitate. Cel mai clar efect – coordonarea defectuoasă a specialităților.

 

Certificarea firmelor nu este o garanție a calității proiectului

Criteriile economice pentru accederea la o treaptă superioară de calificare a firmei nu spun nimic despre calitatea proiectului și abilitățile proiectantului, ci despre abilitățile manageriale ale șefului. Atribuirea unei lucrări importante pe bază de concurs de arhitectură are șanse mult mai mari să producă un proiect de calitate decat atribuirea pe bază de cifră de afaceri. Controlul Calității se face oricum pornind de la exigențele de proiectare.

 

Certificarea firmelor nu rezolva probleme interne ale breslei.

Ba dimpotrivă. Criteriile economice vor lăsa fără certificare exact firmele deținute de arhitecți și ingineri. Cele care promovează rele practici sunt deja înfloritoare, deci își vor permite certificarea.

 

Asigurările profesionale nu vor mai acoperi prejudiciile

Firme certificate separat pe specialități înseamnă și asigurări separate pe specialități. Cu șansele ridicate de coordonare defectuoasă a proiectelor despre care vorbeam mai sus, asiguratorii vor găsi portițe de a responsabiliza celelalte specialități pentru eventualele prejudicii, făra a acorda în fapt despăgubirile.

 

Proiectarea de arhitectură va fi suprareglementată

Certificarea firmelor de proiectare de către terți restrânge atribuțiile de reglementare a exercitării profesiei de către OAR, așa cum prevede Legea 184/2001, aduce atingere statutului de profesie liberală și generează neconcordanțe cu Legea 10/1995 prin folosirea de clasificări necoordonate cu clasificările deja existente.»

Că situaţia e gri, au recunoscut-o şi atârnaţii de la Bucureşti, amânând până în 25 august 2019 punerea în aplicare a acestor prevederi aberante, printr-o Ordonanţă de Urgenţă (O.U.G. nr. 6 din 22 februarie 2018).

Gălăţenii nu aşteaptă Operă pe Faleză, cum visează Dragoş Buhociu. Ei şi-ar regăsi micile speranţe odată cu semnele concrete ale revenirii în normalitate – inclusiv în cea urbanistică.

Dan Manole 15 - februarie - 2019

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

ARGOUL

Definit ca „limbaj convenţional folosit mai ales de vagabonzi, răufăcători, ...

RESPECT...

Respect toate ființele lăsate de Dumnezeu pe Pământ! Se înțelege că ...

O luptă pierdută:

De când te știi tu pe lume,  cetățean model,  sistemul ...

ADIO, OCCIDENT, BUN

Nu-ți imaginezi ce se întâmplă în China, în Asia. Centrul ...