Silenzio stampa s-a instalat în societăţile grupului Chelu
Această impresie tinde să devină o certitudine în lumina celor ce se petrec de vreun an prin societăţile grupului Chelu. Mai mult, se pare că presa a uitat de ceva ani de răposatul Chelu, cel ce făcea zilnic, de prin anii 2002-2004 până prin 2014, subiectul unor articole de senzaţie în ziare ca Bursa, Ziarul Financiar, Capital, precum şi multe publicaţii locale din zonele ţării în care acesta se infiltrase în afaceri. Ceva articole despre moştenitorii, bătălia acestora între ei şi cu diverşi terţi au fost subiecte puţin mediatizate în urmă cu vreo 2-3 ani. În 2019 a apărut sporadic câte un articol în care se arăta cum diverşi investitori ar fi preluat pachete de acţiuni la diverse societăţi în care gruparea Chelu făcea legea, fără a înţelege misterul din spatele respectivelor tranzacţii.
Şi totuşi ceva se întâmplă în spatele uşilor închise, aspect care, corelat cu liniştea instalată de vreo 3-4 ani la DIICOT Bucureşti, instituţie care deţine zeci şi zeci de dosare privind activitatea infracţională a grupului Chelu, dă naştere la multe întrebări despre soarta uriaşei averi. Ar părea că cineva lasă ca totul să se aşeze de la sine, să se rezolve într-un fel împărţeala „uriaşei prăzi” strânse în mai bine de două decenii, dar atent urmărită şi dirijată către anumite destinaţii.
Falimente şi dizolvări pe bandă rulantă
Asta se observă de vreun an de zile, tot mai frecvent, prin societăţile grupului Chelu. Când spunem societăţile grupului înţelegem atât firme înfiinţate de acesta pe numele său sau al acoliţilor săi, cât şi societăţi în care acesta a cumpărat pachete importante de acţiuni şi în care deţinea controlul. Dacă în urmă cu vreo 2-3 ani puteam vorbi de câteva societăţi cunoscute, urmare a implicării lui în acţionariat, care au intrat în faliment, gen: Rostramo SA Tg. Jiu, Alprom SA Piteşti, Celule Electrice Băileşti, Galfinband SA Galaţi, Vinia SA Iaşi, iată că finele anului 2019 a adus două surprize deosebite. Aceste surprize se numesc Mobila SA Rădăuţi şi Lacta SA Giurgiu, societăţi ce au anunţat intrarea în procedură de faliment, iar în cazul Lacta SA chiar dizolvarea, aceasta fiind dispusă de Tribunalul Giurgiu în 3 decembrie 2019. Mobila SA Rădăuţi constituie pentru cei neavizaţi o surpriză de proporţii, asta urmare a faptului că în 2018, SC Electroargeş SA Curtea de Argeş investise sume importante în achiziţionarea a peste 42% din acţiunile societăţi. Toată lumea credea că ar fi fost de bun augur, că se va investi şi va redresa această firmă. Paradoxal, investitorul mult aşteptat nu a făcut nimic, nu s-a implicat nici măcar în conducere, deşi investise în acţiuni 23.171.200 lei, o sumă considerabilă. Societatea intrase în 2019 sub controlul controversatului om de afaceri Adrian Andrici, urmare a preluării controlului asupra Mecanica Rotes SA Dâmboviţa.
Ce se petrece la la Altur SA Slatina, Mecanica Rotes Târgovişte, Mobila Rădăuţi, sunt fapte ce nu pot trece neobservate, acestea meritând o abordare mai pe larg. Intrarea omului de afaceri Adrian Andrici în „preluarea” unor pachete importante de acţiuni de la firmele amintite se pare că nu este întâmplătoare şi face parte dintr-un scenariu bine pus la punct.
Ies pe furiş din macabra scenă
Asta se poate spune despre majoritatea SA-urilor grupării Chelu, constituite prin anii 2004-2006, vreo 40 la număr : au rămas vreo 20 după fuziuni prin absorbţie, acestea din urmă fiind responsabile de dispariţia, prin absorbţie, a altor vreo 100 de SRL-uri ce aveau în cârcă belele uriaşe. Anul 2019 a adus o sarabandă de cereri de faliment a acestor societăţi
mamut, care ani la rând au căpuşat o sumedenie de firme cuprinse în cuponiadă şi în care Chelu şi ai săi s-au implicat şi le-au jefuit.
Două aspecte merită reţinute în ce priveşte cererile de intrare în faliment: unele s-au cerut singure, altele se cer între ele în faliment. Există un mare mister, care pentru cunoscători nu prea e mister, în ce priveşte sarabanda de solicitări de intrare în faliment. Se pare că cei aflaţi la butoanele acestor SA-uri, mare parte sub controlul moldovencei Ala Procopenco, au realizat că sunt o adevărată bombă ce este în pericol iminent de explozie. Aceste firme, prin escrocherii de proporţii inimaginabile desfăşurate pe parcursul unui deceniu şi mai bine, au căpuşat diverse societăţi PPM-iste (Programul de Privatizare în Masă), au intrat în posesia unor active impresionante ca număr şi valoare, clădiri industriale, case, apartamente, zeci de mii de hectare de terenuri, toate aflate pe tot cuprinsul ţării. Mulţi nu ştiu, dar sute de hectare de teren, podgorii renumite din ţară, sute de clădiri şi zeci de mii de utilaje ale unor societăţi falimentate de grupul Chelu în perioada 2000-2003 au dispărut fără urmă. Merită reţinute firme destul de mari: Sircovtex SA Siret, Saco SA Slobozia, Civa SA Vaslui, Porţelanul SA Dorohoi şi lista poate continua.
Sumele uriaşe de bani derulate de acestea, în fapt o adevărată maşinărie de spălat bani, au atins un nivel în care se putea detona bomba care ar fi scos la lumină ce se ascunde în spatele acestor societăţi. Asta au înţeles şi cei ce sunt la conducerea lor, au înţeles că sunt administratori şi proprietari ai unei uriaşe furăciuni ce trebuie să dispară cât mai rapid.
Acesta este motivul pentru care bătăliile între moştenitorii uriaşei averi, furăciuni în fapt, a răposatului Chelu, între aceştia şi acoliţii lui Chelu, s-au estompat. Totul se desfăşoară pe furiş la această dată, departe de ochii presei, împărţeala se rezolvă prin înţelegeri marcate de şantaje şi alianţe ce nu puteau fi concepute la un moment dat. A fost un jaf de proporţii apocaliptice, zeci de mii de salariaţi lăsaţi pe drumuri, peste o sută de mii de acţionari cuponari lăsaţi cu buzele umflate, sume fabuloase deturnate de la bugetul de stat prin manevre frauduloase etc. Cei ce le-au făcut sunt bine mersi, au averi uriaşe, îşi văd liniştiţi de aceleaşi preocupări, încearcă să iasă pe uşa din dos a istoriei Imperiului Chelu.
Se pune o întrebare firească: DIICOT Bucureşti, oare mai trăieşti?
Vom reveni cu detalii şocante despre cei care au consiliat ani la rând această grupare, le-au dat girul, le-au asigurat protecţia şi unde a ajuns o mare parte din uriaşa „pradă” de care am amintit.
Ultimă oră:
Epilog în jaful de la renumita fabrică Porţelanul SA Dorohoi: intrată în insolvenţă-faliment în 2005, cu peste 100 de creditori, cu 132 salariaţi ce aveau de luat salariile restante de aproape un an, instanţa de judecată, Tribunalul Botoşani, în 17 ianuarie 2020 a dispus închiderea procedurii falimentului şi radierea debitoarei din Registrul Comerţului. Unde sunt activele, stocurile de produse finite luate cu japca de gruparea Chelu? Ştiu administratorii SA-urilor grupului Chelu. Ce a mai recuperat statul din datoriile societăţii? Nimic!
Faceţi referire în articol la Sircovtex Siret, Saco SA Slobozia, Civa SA Vaslui, Cora SA Tg. Mureş, Porţelanul SA Dorohoi. Toate numai există, au fost falimentate, li s-au luat activele în prealabil de către această grupare care au jefuit ţara în lung şi în lat mai bine de 2 decenii. Prejudiciile materiale, impactul social social creat la nivelul ţării, toate acestea ne conduc la ideea că se poate vorbi de subminarea economiei naţionale. Şi totuşi aceşti indivizi sunt liberi, stau în palate şi din materialele prezentate de ziar, reiese că ăştia în continuare fac legea în multe alte zeci de societăţi. Activele, clădirile, terenurile, utilajele, în mare parte acestea sunt la SC Mega Grup Invest SA Galaţi, firmă constituită în anul 2000 şi la care administrator unic a fost şi este Brînză Mihai, care face legea de 20 de ani, vînzînd după bunul plac uriaşele active achiziţionate prin deposedarea unor societăţi la care Chelu făcea legea cu oamenii săi infiltraţi la conducere. Iată cine sunt acţionarii ce au fost prinşi în capcana jafului şi participaţia acestora.
– Societatea Comercială GALGROS – S.A., Galaţi – 20.481.500.000 lei, respectiv 204.815 acţiuni, reprezentând 17,41 % din capital;
– Societatea Comercială CIVA – S.A., Vaslui – 6.559.400.000 lei, respectiv 65.594 acţiuni, reprezentând 5,57 % din capitalul social;
– Societatea Comercială SCULE DE FILETAT – S.A., Sfântu Gheorghe – 6.010.300.000 lei, respectiv 60.103 acţiuni, reprezentând 5,11 % din capital;
– Societatea Comercială ALCOR – S.A., Slobozia – 3.329.800.000 lei, respectiv 33.298 acţiuni, reprezentând 2,83 % din capital;
– Societatea Comercială PORŢELANUL – S.A., Dorohoi – 12.880.000.000 lei, respectiv 128.800 acţiuni, reprezentând 10,94 % din capital;
– Societatea Comercială VULTURUL – S.A., Comarnic – 32.442.800.000 lei, respectiv 324.428 acţiuni, reprezentând 27,57 % din capital;
– Societatea Comercială MECON – S.A., Brăila – 3.611.600.000 lei, respectiv 36.116 acţiuni, reprezentând 3,07 % din capitalul social;
– Societatea Comercială CORA – S.A., Târgu Mureş – 13.865.100.000 lei, respectiv 138.651 acţiuni, reprezentând 11,78 % din capital;
– Societatea Comercială SACO – S.A., Slobozia – 18.499.400.000 lei, respectiv 184.994 acţ iuni, reprezentând 15,72 % din capitalul social.
– administrator unic Brănză M. Mihai, născut la data de 8 noiembrie 1961 în Vaslui, judeţul Vaslui, cetăţean român, domiciliat în Galaţi, Str. Tasomiei nr. 5, bl. O6, sc. 3, ap. 53, judeţul Galaţi.
A fost verificată de DIICOT această societate?
La această dată nu mai sunt în acţionariat Saco, Cora, Mecon, Vulturul, Alcor, Civa, s-au dizolvat şi activele au rămas. A apărut în acţionariat Comrimet, societate la care
administrator unic a ajuns P.S.D-istul Dan Bălan Costel. E o surpriză oarecum, acesta a apărut în mai multe societăţi ale grupării Chelu, nu ştiu prea bine cine l-a introdus în echipă. Ştie cineva? Şi la Comrimet s-a trecut la vînzări la greu, se scapă uşor de active pe bandă rulantă.
Dan Balan in primul rand este o saracie din PNL care vai de capu lui a venit in conducere sa isi ia si omu un salariu , e mana din teren a lui Stoicescu Dan care conduce ce a mai ramas din ce a praduit Ala Procopenco, lafel ca si Costi acest Stoicescu ia intors … si acum ia cucerit sufletul …