Într-o zi precum cea de azi, în anul 1970, poetul Paul Celan a căzut în râul Sena accidental sau a sărit pentru a scăpa, în sfârșit, de un sentiment profund de vinovăție pentru moartea părinților săi deportați într-un lagăr de concentrare din Transnistria, sau poate pentru moartea timpurie a fiului său; sau împins brusc de unul din episoadele sale depresive. Sau pentru ca spera ca-l atinge acolo pe El, după o viață plină de suferințe? “Suntem aproape, Doamne aproape și […]

La 40 de ani Franz Kafka (1883-1924), care nu a fost niciodată căsătorit și nu a avut copii, se plimba prin parc în Berlin cand a întâlnit o fetiță ce plângea din cauză că și-a pierdut păpușa preferată. Împreună au căutat păpușa, dar fără succes. Kafka i-a spus copilei să se întâlnească și în ziua următoare să o caute. A doua zi după căutări fără rezultat, bărbatul i-a dat fetiței o scrisoare de la păpușă în care scria „Te rog nu […]

Între 1880 și 1904, George Sturdza construia pentru soția lui cel mai spectaculos castel din Moldova – iar în iarna lui 1944, soldații sovietici aruncau 40.000 de cărți rare în sobă ca să se încălzească. Istoria domeniului începe pe la 1410. Domnitorul moldovean Alexandru cel Bun dăruia moșia vornicului Miclăuș, membru al Sfatului Domnesc al Moldovei. După moartea vornicului, moșia preluase numele stăpânului – Miclăușeni. O așezare pierdută în câmpia dintre Siret și Moldova, aproape de Roman. La începutul anilor […]

Colocviul Național de Memorialistică și Eseu „I.D. Sirbu”, ziua a doua, vineri, 17 aprilie 2026 – dimineață, lecturi publice ale invitaților la trei licee din Petroșani (eu am participat alături de Varujan Vosganian, Horia Gârbea, Antonio Patras și Adrian Tudurachi la Colegiul National „Mihai Eminescu”). De la ora 16.30, lucrări în plen la aceeași Sală „George Enescu” (cu același moderator Cristian Patrasconiu) cu Angelo Mitchievici, Clara Mareș, Horia Gârbea, Daniel Cristea-Enache, Vlad Alui Gheorghe, Vasile Spiridon, Varujan Vosganian, Antonio Patras. […]

Stomatolog de renume, funcționând de multe decenii in Germania, Dr. Radu Anastase a fost mult mai mult decât un profesionist în excelența domeniului său, el a fost un îndrăgostit de frumusețe și adevăr, de literatură și artă, un colecționar de artă. Legat de familia din țară și de tot ce reprezenta – de la suferință la mândrie, de la admirație la nostalgie – România, Radu Anastase a fost un apropiat și un susținător al Memorialului de la Sighet, un prieten […]

Să fie clar, Ion Zimbru a fost poet. Dacă cineva are vreo îndoială, eu bag mâna-n foc și-o fac scrum până la cot. Nu am fost prieteni prea apropiați, deși el întotdeauna a venit spre mine. Eu m-am ferit întotdeauna într-o parte, dar acum când mă gândesc la întâlnirile noastre, modestia lui îmi umple venele cu lacrimi. Pentru că a fost un poet în adevăratul sens al cuvântul, în sensul de om din carne și sânge care alege crucea cea […]

Ion Zimbru respira poezie, visa și cânta poezie, dormea poezie, cântatul cocoșilor îl găsea scriind poezie. Dăruia poezie cu generozitate si noblețe, chiar dacă era țăran autentic de pe dealurile acelea dulci unde m-am născut și eu, pe lingă Bârlad, de pe unde este si Ruxandra Anton . Ne bucuram ca niste copii la cite o metaforă , ne bucuram cind ne strângeam la cite o agapă cu Gelu Ciorici și alții in garsoniera celui din urmă, cu vin de […]

,,Credeam ca e fata mare, Cand am dus-o pe carare Dar si eu ce minte proasta, N-am bunghit ca e nevasta. O fi fost ea ca zambila. Dar mersei mai mult cu sila Si pe urma n-as mai spune, Era noapte de taciune Licuricii s-au aprins, Felinarele s-au stins. Intr-un colt cand facea fite, Ii bag mana pe la tate. Si treceau prin ea fiori, Ca miresmele prin flori. Poci sa nu pici in ispita, Mandra cum era gatira!” Miron […]

Motto: (…) și acum mai aud cum privi-ghetoarea își ascute/ viersul de bătaia vântului/ şi cântă de leagăn să doar-mă în pace/ și să viseze frumos țâncul pământului (!) (Ion Zimbru – DESCÂNTĂTURĂ [de\spre NIRVANA]) pasăre-pasăre, de ce ai murit??? de ce stai așa, pasăre-pasăre???/ cine va să-mi mai cânte a V-a Simfonie???/ oare cine va să se mai cațăre/ pe linia infinitezimală dintre tot și nimic???/ cine va să mai îngâne leitul din oglindă???/ oare cine va să se […]

A murit Zimbru A murit ieri poetul ION ZIMBRU(Ionel Crețu), la Galați. Un poet cu mult mai talentat decât mine, dar și – dacă se poate – mai risipitor, risipitor și cu risipa, risipitor al risipei, risipitor de meserie, dar ce frumos risipitor! A murit ca un poet adevărat, pentru că a trăit ca un poet adevărat. Incomod, așa cum trebuie să fie un poet, nu un lingător de dosuri de ocazie! El face parte din NUCLEUL DUR al mișcării […]

Dacă Borges și-a imaginat paradisul ca pe o bibliotecă, înseamnă că o librărie poate fi embrionul oricărui paradis posibil. Buenos Aires este orașul cu cele mai multe librării pe cap de locuitor din lume, dar asta nu înseamnă că odată ce ai ajuns în oraș, ai garanția că ai pătruns pe porțile paradisului. Avatarurile prin care a trecut țara în ultimele decenii au făcut ca o parte din librăriile sale istorice să eșueze în purgatorii. La Ciudad, librăria preferată a […]

Paternitatea picturii encaustice este greu de stabilit. Tehnica a apărut și s-a dezvoltat în Grecia antică, fiind menționată de Pliniu cel Bătrân în scrierile sale despre artă. Termenul provine din grecescul enkaustikos – a arde pe dinăuntru. Grecii au început să folosească ceara de albine fierbinte amestecată cu pigmenți minerali pentru a picta și sigila coca corăbiilor încă din secolele V-IV î.Hr. Pictorul grec Polygnotus din Thasos este unul dintre primii artiști asociați cu utilizarea timpurie a procedeelor encaustice. Cele […]

Am participat astăzi, la Cimitirul Evreiesc, la lansarea expoziției „1903. Pogromul de la Chișinău prin documente de epocă”, dedicată unei tragedii care constituie deopotrivă o rană adâncă și un avertisment despre unde pot duce ura și indiferența. Avem datoria să ne amintim pentru a onora victimele și pentru a păstra adevărul istoric. Și pentru ca asemenea crime să nu se mai repete. Vă îndemn să vizitați expoziția și să descoperiți mărturiile cutremurătoare care dau glas celor care nu mai pot […]

Sunt 93 de referiri la Iisus în Coran, sub numele coranice Isa; Ibn Maryam – Fiul Mariei; Al-Masih – Mesia; Ulul ‘Azm – „cei cu voință puternică”, desemnând un grup de profeți aleși (Rasul) care s-au distins printr-o răbdare, rezistență și devotament excepționale în îndeplinirea misiunii divine; Kalimat-Allah – Cuvântul lui Dumnezeu. Islamul pune accent pe natura sa umană și pe miracolul nașterii sale, dar îl numește mesager al lui Dumnezeu și nu fiul său, respingând dogma Sfintei Treimi. Coranul […]

Timpul stă pe loc în Buenos Aires. Totul este retro. Oamenii nu se grăbesc niciodată, ca să obții răspunsul la o întrebare, uneori trebuie să aștepți ani de zile, când se întâlnesc, muritorii deapănă amintiri despre fapte care ar fi trebuit să se întâmple precis cu un secol în urmă. Ieri, în tăria amiezii, la Café Tortoni, am deslușit în spatele meu o limbă uitată pe care n-o mai auzisem din copilărie. Am închis ochii și m-am trezit în prima […]

1. Cand s-a facut ziua, toti preotii cei mai de seama si batranii norodului au tinut sfat impotriva lui Isus, ca sa-L omoare. 2. Dupa ce L-au legat, L-au dus si L-au dat in mana dregatorului Pilat din Pont. 3. Atunci Iuda, vanzatorul, cand a vazut ca Isus a fost osandit la moarte, s-a cait, a dus inapoi cei treizeci de arginti, i-a dat preotilor celor mai de seama si batranilor 4. si a zis: „Am pacatuit, caci am vandut […]

În timpul marelui război bizantino-sasanid, generalul persan Shahrbaraz, trimis de regele Khosrau al II-lea, a cucerit Ierusalimul după un sângeros asediu. Perșii au incendiat Biserica Sfântului Mormânt în care era păstrată crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul. Au luat-o ca pradă de război și au dus-o în Ctesiphon, capitala Imperiului Sasanid, aflată în centrul Irakului, pe malul estic al fluviului Tigru, la 35 km de Bagdad, în apropierea orașului modern Salman Pak. Sfânta Cruce a fost descoperită de Elena, […]

„Şi când S-a apropiat de Ierusalim, spre pogorâşul Muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră. 38 Ei ziceau: „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer şi slavă în locurile preaînalte!” (Evanghelia după Luca, 19: 37-38) –––– Duminica Floriilor, Evanghelie anluminată etiopiană, sfârșitul secolului al XIV-lea – începutul secolului al XV-lea, regiunea Amhara, pergament, lemn, tempera, cerneală, Metropolitan Museum of […]

„Seara, Iisus a șezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.” Ei s-au întristat foarte mult și au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?” Drept răspuns, El le-a zis: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid, acela Mă va vinde”. Leonardo da Vinci a montat în fresca din trapeza bisericii Santa Maria delle Grazie din Milano, […]

Viorel Dinescu e un nume în poezia română. S-a născut, la 2 aprilie 1951, în satul Zărnești, comuna Jorăști, județul Galați, România, fapt care îl definește și îl situează în exact spațiul și timpul hărăzit lui de Dumnezeu pe acest Pământ și în această lume. Mi-a spus cândva că ar fi vrut să se nască, totuși, într-o eră revolută, mai bună și mai aproape de inima sa, dar exact pe aceleași meleaguri și în aceeași casă urcată pe un dâmb […]

Copiii milenialilor s-au născut într-o lume complet digitalizată. Pentru că toate modelele IT sunt antrenate preponderent pe seturi de date în engleză, româna scrisă de cei din generația Alpha a intrat în zona de risc a transferului de structură a limbii engleze. Semnele s-au instalat odată cu sărăcirea lexicului, apoi cu pierderea progresivă a nuanțelor specifice limbii române. Gradul de captare în sfera englezei crește în progresie geometrică odată cu instrumentalizarea AI în viața de zi cu zi. AI pare […]

Drumul mai mult l-am ghicit, decât l-am găsit pe hărțile google, imprecise și aproximative pentru întregul Orient Mijlociu. Mi-am zis că e firesc să existe, ca cetatea Bătrânului de pe munte de la Alamut să fie legată cumva de Hyrcania, ținuturile antice ale oamenilor-lupi de la Marea Caspică. Înaintam greoi prin peisajul arid și așteptam să se petreacă minunea, când stâncile golașe vor zămisli o vegetație deasă ca peria și tonurile pale și sepia ale țancurilor vor izbucni într-un verde […]

Este considerat unul dintre cei mai importanți poeți ai anilor ’90 și unul dintre cei mai proeminenți membri ai cenaclului literar Universitas condus de criticul literar si profesorul Mircea Martin. În decembrie 1986, a câștigat premiul pentru debut al editurii „Cartea Romaneasca” cu volumul Prefață. În 1987, în colecția „Cea mai mică dintre cărți” a publicat volumul „Familia Popescu” iar in 1994, a publicat ultimul său volum „Arta Popescu”. Criticul Mircea Martin, spunea despre Cristian Popescu: „De la primele poezii […]

Expresia „oul lui Columb” nu e despre ouă, ci despre geniu… sau, mai exact, despre cum să faci ceva simplu să pară imposibil. După prima călătorie în America, Columb este invitat la un banchet de către cardinalul Mendoza. Unii nobili spanioli, plini de superioritate, îi spun: — Oricine ar fi putut naviga spre vest si sa descopere America. Descoperirea ta? Nimic special. Columb, cu calmul unui om care știe că nu are rost să discute cu ego-uri umflate, ia un […]

Sylvia Plath și Ted Hughes a fost se pare cel mai notoriu, politizat și condamnat cuplu literar din istorie. Sylvia Plath a fost ispitită să-l cucerească pe Ted Hughes după ce a citit poezia lui „Șoim în ploaie”, iar în 1956 i-a întâlnit prezența puternică și impunătoare la o petrecere din Cambridge. „Sărută-mă, și vei vedea cât de importantă sunt “ scria Sylvia în jurnalul ei. Pasiunea dintre ei a fost atât de acerbă și de rapidă încât s-au căsătorit […]

Vârtejul m-a rotit ca pe acele unui ceasornic spre stânga și m-a tras în viroaga adâncă de sub malul Șieului. Apa de sub mine măsura pe puțin trei metri adâncime. Mi-am răsucit trunchiul spre dreapta și am tăiat vâltoarea în răspăr cu brațele. Când am ieșit din râu rupt de efort, o femeie se descălța la cel de al doilea picior, așezată lângă hainele mele, și se pregătea să sară în apă după mine. Părea că n-a visat niciodată altceva […]

Există un fenomen misterios raportat de alpiniști, exploratori polari și supraviețuitori ai naufragiilor, numit „Factorul celui de-al Treilea Om” (The Third Man Factor). În situații de viață și de moarte, când omul este singur, epuizat și fără speranță, mulți raportează o senzație fizică intensă că cineva merge lângă ei. Nu este o halucinație vizuală, ci o prezență reconfortantă care îi ghidează, le spune să se ridice sau le arată drumul. Ernest Shackleton a simțit-o în Antarctica, iar supraviețuitorii tragediei de […]

Patru generații de arheologi ai esteticii au visat ca femeia care l-a inspirat pe Matisse pentru tabloul “Bluza românească” să fie o româncă celebră stabilită la Paris. Fie Elvira Popescu, fie Elena Văcărescu, Anna de Noailles sau Marthe Bibesco. Modelul pentru toate cele zece versiuni ale „Iei românești”, lucrate între 1939 și 1945, este unul și același: rusoaica Lydia Nikolaevna Delectorskaya. Născută în Siberia și refugiată în Franța după revoluția bolșevică, Delectorskaya a trăit în preajma lui Matisse din 1932 […]

Acronimul NATO este un vestigiu al războiului rece, o bornă ideologică, o frontieră interzisă. El exprimă inamicul, necunoscutul, depărtarea. Siglele poartă o mare încărcătură simbolică, imagologică și propagandistică. Am spus și am scris de la bun început ONU, PNUD, CAER, PCUS. Acolo erau alianțe, prieteni, case comune. Nu și când vine vorba despre blocuri militare sau agenții de informații. Am spus și scriem până azi KGB, FSB, GRU, CIA, FBI. După ce a apărut NATO, The North Atlantic Treaty Organization, […]

Înlăuntrul caselor de lemn maramureșene miroase a sărat. Dacă închizi ochii percepi mirozna aceea fracționat, ca și cum ai bea o licoare făcută din ingrediente secrete, pe care încerci să le ghicești la îndemnurile gazdei, care ți-a servit-o de bun venit când i-ai călcat pragul. La început, simți un șmag de sulfină proaspăt cosită; apoi o odoare de bălegar de cal siretic frământat sub tălpi două zile; apoi un balsam de mere ionatan aproape coapte, în care s-a rătăcit o […]

Dragoș Anastasiu, fostul președintele al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România și fost vice prim ministru a găsit soluția redresării turismului pe litoral. Care este în cădere liberă, după ce a înregistrat o prăbușire cu 40% anul ăsta. Să ne uităm la turist ca la mama, a propus el, pe care n-am mai văzut-o de cinci ani și când apare pe ușă să o îmbrățișăm cu drag. Mersi, Dragoșe, plec și data viitoare la mare în Iran, acolo […]

Cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, împăratul Ierusalimului. O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul, o, deşertăciune a deşertăciunilor! Totul este deşertăciune. Ce folos are omul din toată truda pe care şi-o dă sub soare? Un neam trece, altul vine şi pământul rămâne veşnic în picioare. Soarele răsare, apune şi aleargă spre locul de unde răsare din nou. Vântul suflă spre miazăzi şi se întoarce spre miazănoapte; apoi iarăşi se întoarce şi începe din nou aceleaşi rotituri. Toate râurile se varsă în […]

În ziua în care a aflat că Eminescu murise, Caragiale era într-o cafenea din București, locul unde își petrecea aproape zilnic orele discutând politică, teatru și oameni. Un tânăr poet, cunoscut în cercurile literare, a intrat agitat și a spus: „Domnilor, Eminescu a murit! Să aprindem o lumânare și să-i cinstim memoria!” Toți s-au ridicat tăcuți. Caragiale, care era adâncit într-un pahar de vin, a privit lung spre flacăra lumânării și a rostit: „Eminescu a murit, domnilor, dar să nu […]

Deschiderea ediției din acest an a Festivalului „Costache Conachi” a avut loc într-o atmosferă caldă, marcată de emoție, dialog cultural și celebrarea valorilor literare. Prima zi a evenimentului a adus împreună scriitori, critici literari, profesori, elevi și iubitori de cultură, într-un cadru dedicat spiritului conachian și continuității tradiției literare românești. Programul a debutat cu sesiunea de comunicări, în cadrul căreia au susținut intervenții remarcabile Maria Grădinaru, Ana Dobre și Alexandru Dimitrescu. Lucrările prezentate au oferit perspective actuale asupra operei lui […]

Catedrala Mântuirii Neamului îmblânzește istoria unui loc care poartă rănile fosforescente ale geografiei dezastrului. În naosul ei afund și potolit își duc somnul de veci mănăstirea Mihai Vodă și bisericile Albă-Postăvari, Spirea Veche și Izvorul Tămăduirii. Este prima ei funcție, și poate cea mai însemnată: îmblânzirea istoriei. A doua funcție este împăcarea. Între înaltele fețe care au sfințit pictura în mozaic a Catedralei și contestatarii lor cei mai aprigi s-a întins ca un golf al liniștii, împăcarea. Nețărmurită și amnezică, […]

Toată dimineața vântul a clătinat pădurea și din soare au picurat frunzele roșii și galbene ale arțarilor, în șleaurile adânci și jilave ale carelor. La amiază când cerul era mai întins ca pielița prunelor brumării, s-au urnit turmele una câte una de la stânele din Runc și Lespezi, s-au deșirat prin strungile Iepei și Priporului și s-au rânduit o vreme la loc pe sub Piatră. Apoi s-au strâns în semicercuri largi în jurul izvorului Urda, mânate de la spate de […]

Krasznahorkai László, laureatul premiului Nobel pentru Literatură, despre fake-news, falși profeți, nevoia omului de a-și crea propria insulă și felul în care scrie literatură: ‘Oamenii tânjesc după minciuni, așa că nu necesită mult efort ca să fie induși în eroare. Ei cred că la televizor sau pe Facebook văd realitatea. Dar realitatea este aproape complet inaccesibilă prin canalele de informare disponibile. Ceea ce se petrece, să zicem, la alegerile prezidențiale americane sau la o reuniune G7 este complet diferit de […]

Pe ursar nu l-a chemat dintotdeauna Stan Vârjoghe. În copilărie i-a zis Saban Ibram. S-a născut într-o familie de ursari mohametani din Dobrogea, ursari pomaci le zicea, sau horahani. Din ce știa, strămoșii săi au venit din Bosnă. Și-a ajutat de mic bunicul și tatăl la îmblânzirea tulucilor de urs. Îi vânau prin părțile Vrancei, îi prindeau în zbilci, pe unii îi cumpărau de la vânătorii bătrâni din Soveja. A învățat să-i pună cu picioarele pe jăratic, să-i deprindă cu […]

Am pierdut în ultima sută de ani reperele sacrului, le-am transformat în substanță senzorială pentru plăcerile pure. Vai, soro, te-ai dat cu Les Bains Guerbois 2015 Le Phénix? Nu, mami, e fumul de tămâie de la înmormântarea lui Momo. A căzut de pe trotinetă alaltăieri. Acum o să se dea în loc cu verdeață, o să bea red bull la loc de siestă. Bat clopotelele din turla catedralei, dar nu ca să cheme enoriașii la slujbă ca odinioară. Răsună ca […]

22 septembrie 1904, s-a născut la Galați, Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, eseist și traducător. De-a lungul a patru decenii, a semnat sute de articole, studii, cronici, eseuri și recenzii publicate în presa culturală românească. Filosof prin formație, Argintescu-Amza a fost un fin interpret al artei plastice, remarcându-se printr-un discurs profund, echilibrat și elegant. Critica sa artistică depășește deseori granițele cronicii clasice, transformându-se în eseuri dense, care reflectă nu doar o cunoaștere solidă a artei, ci și o sensibilitate literară […]