http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXIII – 2025, nr. 1044 - 14.01.2026

Kim Kielsen este prim-ministru al Groenlandei, care este cea mai mare insula a lumii, de 10 ori mai mare ca România. Este acoperita de gheata, cu exceptia unei suprafete cat un judet din Romania, unde traieste toata populatia tarii, 50.000 oameni . Capitala Nuuk, are 15.000 locuitori si se mandreste cu un mic aeroport, un hotel, o banca, un judecator, un procuror, 4 politisti si un condamnat. Care este…român, bineînteles (Buliga Costel, Vaslui, 6 luni pentru furt, pedeapsa ispăşită acum 4 ani, dar a refuzat parasirea penitenciarului (o anexa cu 4 camere a hotelului, capacitate 4 detinuti ) …motiv pentru care a fost angajat acolo cu acte in regula ca gardian si om de serviciu. Populatia este formata din inuiti (eschimosi) care vorbesc limba groenlandeza, intr-un fel asemanatoare cu limba din Tara Oasului, de la noi, pentru ca se pronunta doar jumatate de cuvant, restul trebuie dedus (cica din motive de frig, ca daca tii gura mult deschisa iti ingheata amigdalele)…Tara are si un parlament cu 31 parlamentari, care se intrunesc doar vinerea, ca in restul timpului lucreaza ca pescari, pescuitul si exportul de peste,fiind principala activitate economica a tarii. Groenlanda fost membru al UE, dar a iesit repede cand a vazut ca afacerea este paguoasa, (UE voia sa o oblige cat peşte sa vanda, cui si la ce preţ). Desi nu are armată, este membru NATO (prin Danemarca, care ii este un fel de tutore). In 2014 este ales prim ministru un fost pescar din Nuuk, Kim Kielsen. Primul lucru pe care l-a facut a fost sa ii spuna Danemarcei sa stea in banca ei, ca Groenlanda nu este o colonie a Danemarcei, si daca vrea sa fie respectata in continuare ca „tutore” atunci sa faca bine sa ..plateasca. Si Danemarca plateste o suma care reprezinta 1/3 din bugetul Groenlandei, doar ca sa fie respectata. Dar povestea de aici incepe….
Dupa ocupatia germana a Danemarcei, 09 aprilie 1940, ambasadorul Danemarcei in SUA s-a apucat asa de capul lui sa incheie un acord, cica „in numele regelui „cu americanii, prin care acestia se obligau sa apere coloniile daneze de germani. Intre aceste colonii era si inghetata Groenlanda. Avand acum „acte la mana” SUA si isi face un fel de minibaza militara la Thule ,in Groenlanda, mai mult sa marcheze prezenta americana in zona, decat ca utilitate militara. Dupa eliberarea Danemarcei, aceasta nu a mai avut ce zice legat de prezenta americana in Groenlanda, ca era rezultatul unui „acord”, dar a pus si ea o conditie. In baza americana din Thule, Groenlanda sa fie alturi de steagul american si cel al Danemarcei, adica sa se stie cum ca insula nu a ramas de izbeliste, ci are un patron, pe Danemarca. In 1949 Danemarca a aderat la NATO si nu a mai insistat in eliminarea bazei militare americane din Groenlanda. La scurt timp SUA modernizeaza baza militara de la Thule, facand din ea un punct cheie in strategia americana de represalii nucleare fata de URSS.
Practic baza militara moderna s-a construit in secret, concurand ca efort de realizare cu celebrul canal Panama. Pe masura ce trecea timpul, baza militara devenea tot mai extinsa si tot mai puternica, ajungand la un moment dat, 1968, sa lucreze in ea 10.000 americani. In 1968 un bombardier american B-52, care a transportat 4 bombe nucleare de 1MT fiecare (de 50 ori mai puternica fiecare decat cea de a Hiroshima ) se prabuseste in fata bazei, o bomba fiind pierduta definitiv, celelalte 3 fiind facute tandari, cu o contaminare masiva in zona. Americanii fug mancand pamantul, doar 600 din ei mai raman pe insula, fiind implicati in misiuni de decontaminare. La cativa ani dupa, americanii revin la Thule si fac in apropiere o alta baza secreta in adancimea ghetii, cu dotari de ultima generatie. Ghinion, incepe treptat o incalzire in regiune, care face in alti cativa ani gheata sa crape si baza secreta sa fie perfect vizibila din sateliti. Ramane acolo totusi si azi o baza moderna a SUA si extrem de necesara planurilor americane, cu un efectiv american de peste 800 oameni. Numai ca premierului Groenlandei, Kim Kielsen, ii vine o idee, de ce sa nu scoata tara lui bani din povestea asta, mai ales ca in caz de criza militara majora, baza americana, adica…tara lui, va fi lovita cu prioritate, posibil chiar nuclear. Asa ca ii invita frumos pe americani sa isi mute baza de la Thule, Groenlanda ori …sa plăteasca pentru teren. Cum să plătim, cât să plătim, au intrebat stupefiati  americanii. Pai, eu si partidul meu, Siumut, zice Kim, ne-am gandit la 180 milioane usd pe an, adica sa putem da fiecarui cetatean groenlandez macar vreo 300 usd pe luna, pentru ca …ii expuneti doar, cu baza voastra. Când a auzit Trump s-a crizat rau de tot. Cum sa le dam atat, in primul rand ar fi un exemplu prost, o sa ceara si altii bani…. mai bine le cumparam insula, vedeti cat cer, nu va zgarciti la miliarde, a spus Trump. Raspunsul lui Kim Kielsen a venit prompt:
„Noi suntem inuiti (eschimosi), noi nu ne vindem tara, vreti sa mai stai aici, platiti acum…. 360 milioane usd pe an, ca ne-ati insultat cu oferta voastra de cumparare si am dublat chiria”.
P.S.  De la 01 ianuarie 2021 fiecare groenlandez primeşte aproximativ 300 euro LUNAR, bani proveniti din chiria pe care SUA o plateste Groenlandei pentru mentinerea bazei lor de acolo, Este in fapt si singura baza americana de pe teritorul altui stat, unde costurile ei sunt suportate integral de S.U.A.

Text preluat 27 - ianuarie - 2023

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Gărzile Islamice au

Apa în Iran este gestionată teoretic de Ministerul Energiei dar ...

Aviația elveţiană

Întors din Franța într-un Spartan care dădea lent din aripi, ...

Canalizarea Londrei

În inima Londrei victoriene, un singur om a salvat orașul ...

Apa ca artă!

În Olanda, unele dintre cele mai mari „forțe” ale țării ...

De am face și noi v

La sfârșitul anilor ’60, când Norvegia a descoperit rezerve uriașe ...