Afirmat ca un redutabil portretist și pastelist, dar care nu a exclus din creația sa nici peisajul, natura statică sau florile, graficianul Cornel Corcăcel, în ultimii ani, a abordat tot mai des și tehnica gravurii, tehnică pe care și-a însușit-o de la profesoara sa de la Facultatea de Arte Vizuale și Design din Iași, doamna Atena Elena Simionescu, una dintre cele mai valoroase graficiene din România. Gravurile sale, realizate în ac rece, au fost apreciate de juriile expozițiilor cu caracter național la care a participat pentru calitatea execuției și limbajul interpretării moderne a temelor alese. Pentru lucrarea „Ars Censurae”, care prin imagine amintește întrucâtva de „Capriciile” lui Francisco de Goia, artistul a primit Marele Premiu la Bienala Națională de Artă Plastică „Lascăr Vorel” de la Piatra Neamț (2021). „Prometheika” i-a adus Premiul „Ștefan Luchian” pentru Grafică la Bienala de Pictură și Grafică „Ștefan Luchian”, ediția I, de la Botoșani (2023). Alte gravuri i-au fost nominalizate la Bienala Internațională de Artă Contemporană „Ion Andreescu”, Buzău (2020, 2022), Bienala Internațională „Nicolae Tonitza”, Bârlad (2022), Expoziția – Concurs de Artă Plastică Contemporană „Saloanele Moldovei”, Bacău – Chișinău (2022, 2023) etc.
Pornind de la mitul lui Prometeu, cel care a furat din cer focul și l-a dăruit oamenilor, de la suferințele îndurate de acesta pentru fapta sa, fiind înlănțuit de Zeus pe muntele Caucaz, unde un vultur îi devora în fiecare zi ficatul care se regenera în timpul nopții, Cornel Corcăcel, în compoziția „Prometheika, aduce un elogiu inteligenței și creativității umane, omului de geniu aflat în slujba progresului și civilizației. „Necuprinsul jertfei” dezvoltată ideea sacrificiului uman pentru realizarea unui scop nobil și a recunoștinței cu care este cinstită de către urmași memoria celor care au săvârșit fapte deosebite.
„Renașterea Venerei” este axată pe mitul zeiței dragostei, frumuseții și fertilității la romani – Venus (variantă Venera; Afrodita, la greci), despre care legenda spune că a fost repudiată de soțul său, Vulcan, pentru că a surprins-o în brațele zeului războiului, Marte, din unirea cărora a rezultat nestatornicul Cupidon (Amor). Compoziția lucrării este alcătuită din două registre. Cel de la bază este mai nebulos, semnificând tocmai latura mai întunecată din comportamentul zeiței. În planul superior, această este figurată în toată splendoarea ei fizică, etalând un trup cu forme rotunde, epidermă catifelată, sâni planturoși.
„Imperatori Censura” este inspirată din istoria Imperiului Roman. Termenul militar și politic latin imperator desemna pe comandantul suprem al armatei și al flotei, mai apoi titlul a fost acordat și unor generali care și-au condus trupele la victorie. Cornel Corcăcel îl folosește cu sensul de împărat și printr-o serie de elemente simbolice sugerează autoritatea imperatorului, atitudinea dictatorială a acestuia, intoleranța, dar și inteligența în găsirea unor strategii manipulatorii în susținerea unor decizii ale sale. „Exodus propagatorum” nu este lipsită de o incisivă ironie, valabilă și pentru ceea ce se întâmplă cu propaganda și propagandiștii în contemporaneitate: vorbe goale, sforăitoare, ridicole, care provocă și râsul unor animale (o maimuță în cazul lucrării).
„Pocalyptic” este și ea o evocare vizuală simbolică a lumii zbuciumate de astăzi, cu conflicte armate aducătoare de moarte, distrugeri și tragedii umane, cu încălcări ale drepturilor omului, cu migrații în masă, cu persecuții pe motivul apartenenței la o etnie, religie, rasă, politică sau cultură etc. O lume în destrămare, bântuită de convulsii sociale, dezechilibrată, într-o lucrare cu atmosferă apocaliptică.
„Ghetsimani” își are sorgintea în mitologia biblică, graficianul purtându-l pe iubitorul de artă în Țara Sfântă – Ierusalim, pe urmele lui Iisus Hristos și ale ucenicilor Săi, în Grădina Ghetsimani, aflată la poalele Dealului Măslinilor, la est de pârăul Kidron. Cel mai iubit loc de rugăciune și liniște al lui Iisus. La baza suprafeței spațiului plastic, autorul a scris: „Deasupra, fără tihnă, se frământau măslinii”. Imaginea Mântuitorului, Om și în același timp Dumnezeu, ca și cea a măslinilor, configurate într-o grafie de mare precizie, sunt dominante. În colțul din dreapta lucrării, siluetele celor 12 ucenici, schițate sumar, atestă prezența acestora alături de Învățătorul lor.
Alte gravuri se intitulează „Damnatio Memoriae”, „Interconection”, „Înger cu o aripă”, „Fereastra eului”, „Prospective act”, „Colț de Rai”. Aceasta din urmă este un peisaj acvatic de o rară frumusețe. Oglinda apei este realizată cu o ingenioasă țesătură de linii, hașuri și pete, iar vegetația de pe malul lacului este abundentă, abia se zărește firmamentul în spatele ei. O cruce implantată pe mal sugerează că aici s-au întâmplat și drame, ceea ce omul, venit să se relaxeze în mijlocul unei naturi atât de generoase, n-ar trebui să uite când se avântă în apă.
Ca în majoritatea pastelurilor lui Cornel Corcăcel, și în gravurile sale figura centrală a acestora este omul. Compoziția lucrărilor nu este încărcată, ci destul de aerată, iar elementele folosite de artist ascund sub haina metaforei sau simbolului adevăruri umane ale căror semnificații trebuie descoperite cu răbdare. De fiecare dată autorul găsește și în această tehnică soluțiile de limbaj cele mai potrivite pentru a exprima ceea ce și-a propus. Uneori, folosește chiar combinația gravură – pastel, așa cum se poate vedea în unele variante ale lucrărilor „Ars Censurae” și „Între cer și pământ”, unde peste compoziția gravată suprapune pe unele zone pigment de pastel extramoale, obținând astfel o mai mare expresivitate cromatică a imaginilor de ansamblu.
Cornel Corcăcel abia a depășit vârsta de 50 de ani. Este lector univ. la Facultatea de Arte din cadrul Universității „Dunărea de Jos Galați, doctor în Arte Vizuale cu o teză care este o adevărată istorie a tehnicii pastelului din arta plastică universală și românească. Mai mult decât atât, această teză conține o amplă expunere a modalităților de lucru și a rezultatelor obținute în strădaniile sale de obține diverse texturi și expresivități plastice superioare („Tehnica pastelului între tradiție și contemporaneitate”). Știindu-l cât de preocupat este de arta sa, cât de consecvent și exigent este cu sine însuși, suntem siguri că în anii viitori creația lui va înregistra noi câștiguri, care să-i definească și mai bine personalitatea și contribuția adusă la dezvoltarea artei gălățene și nu numai.
26 - octombrie - 2023
