logoImpact EST nr. 855 - 25.01.2021

intrare palat justitie

Desigur, a te apăra în instanţă, adică a cere chemarea în judecată a oricui, atunci când crezi că libertatea lui a încălcat dreptul tău, e Constituţional, iar dacă nu ar fi stipulat în constituţiile democraţiilor, acestea ar fi şchioape. Dar, până la a aglomera instanţele de judecată, există alte şi alte modalităţi de a nu face dintr-un rău unul şi mai mare: adică să ne consumăm nervii, timpul, viaţa, banii, sănătatea şi mai ales iubirea, căci, de regulă, părţile, indiferent de soluţia dată de o instanţă, devin, din adversare, duşmane de moarte. Căci, indiferent cum ar cântări instanţele dreptatea, una dintre părţi va fi nemulţumită.
În ediţia de faţă vom începe un serial în care vom arăta că judecătorii sunt acum mai tineri, mai cu ştiinţă de carte, au auzit de CEDO şi nu mai pică la examenul de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii din cauză că nu ştiu limba română. Fie şi natural, Justiţia s-a curăţat de îmbătrâniţii în rele, care au devenit judecători din jurişti consult de CAP şi cooperative meşteşugăreşti.
Desigur, vom trece în revistă şi un alt proces, care a creat un precedent periculos, dar care a inspirat-o pe judecătoarea Mihaela Neagu, fost preşedinte al Curţii de Apel Galaţi, care şi-a ataşat şi soţul grefier în acest proces, sperând că vor câştiga 250.000 de lei de la cronicarul acestui articol şi de la editorul Impact-est, SC Echidistant Pres SRL.
Atunci, printr-o complicitate securistică a DNA-ST Galaţi, pe care o vom devoala în ediţiile ce urmează, am fost condamnaţi la plata a 80.000 de lei, către o judecătoreasă din acelaşi Palat de pe Brăilei nr. 153, grupul format în jurul acaparării acestei sume ridicând scorul la aproape 100.000 de lei noi, adică un miliard de lei vechi.
În cele ce urmează, vom cita, fără să comentăm, din DECIZIA Nr. 145 din 19 ianuarie 2017, a Curţii de Apel Ploieşti, pasaje relevante, din punctul nostru de vedere, din dispozitivul sentinţei.

Brăilei 153 e un cod pentru Tribunalul Prahova?

mihaela neagu (9)

Aşadar, având cunoştinţă de precedentul creat, pentru presupuse fapte de lezare a onoarei, demnităţii şi reputaţiei, familia ex-preşedintei Curţii de Apel Galaţi, judecător Mihaela Neagu, şi soţul ei, grefier Florin-Cosmin Neagu, au adresat cererea de chemare în judecată fix Tribunalului Prahova, care mă executase cu 80.000 de lei, când instanţa de fond de la Galaţi îi dăduse doar 20.000 de lei judecătoarei Tacea, colegă de Curte de Apel cu familia Neagu. Desigur, codul de … bare a fost transmis, reclamanţii alegând ca adresă de corespondenţă o instituţie a statului de drept, chiar una dintre cele trei Puteri ale sale. Şi anume, Strada Brăilei, nr. 153, camera 301, adică Palatul Justiţiei din Galaţi, camera 301 fiind fix biroul preşedintelui Curţii de Apel Galaţi, pe atunci Mihaela Neagu.
Dar să cităm din motivarea sentinţei un pasaj de început, pentru a înţelege de ce i-a căşunat familiei Neagu să apeleze la „Cârja” justiţiei, abia după patru ani de la apariţia primului articol, cu referire la o faptă de a sa, care viza un interes personal. A aşteptat atâta timp, până când un coleg de-al meu a publicat în Impact un articol- sinteză şi de tocită notorietate, aspect care i-a dat prilejul să se erijeze în apărător al întregului sistem judiciar…
Dar să cităm primul paragraf, pentru a înţelege cititorul motivele:
„Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 26.10.2015, sub nr. 7169/105/2015, reclamanţii Neagu Mihaela şi Neagu Florin-Cosmin au chemat în judecată pe pârâţii S.C. Echidistant Pres S.R.L. şi Ciorici Gelu, în calitate de redactor-şef al săptămânalului „Impact Est” şi au solicitat obligarea acestora, în solidar, la plata sumei de 250.000 lei, reprezentând despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei reclamanţilor, prin publicarea în săptămânalul „Impact Est” nr. 603 din data de 24.09.2015 a articolului intitulat „Justiţia de cumetrie made în Covurlui – mod de întrebuinţare.
De asemenea, reclamanţii solicită obligarea acestora, în solidar, să şteargă articolele care îi privesc din arhiva electronică a ziarului, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii arată că, reclamanta Neagu Mihaela exercita funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Galaţi, începând cu data de 15.07.2010. Anterior acestei date, la data de 05.07.2010, soţul reclamantei, Neagu Florin-Cosmin, a fost numit în funcţia de grefier la Judecătoria Focşani, în urma concursului organizat de Curtea de Apel Galaţi, la data de 17.06.2010, moment în care preşedinte al instanţei era d-na judecător dr. Mariana Ghena.”

Sugrumarea dreptului la liberă exprimare

Acum vom cita un fragment din hotărârea civilă în cauză a dosarului în care noi, ca pârâţi –  Ciorici şi Echidistant Pres, ne-am apărat prin întâmpinarea depusă şi la care instanţa de fond face referire, pentru a vă edifica şi mai bine pentru care motive cei doi soţi pretindeau daune morale de la noi în valoare de 250.000 de lei. Desigur, Tribunalul Prahova le-a dat 50.000 de lei, dar instanţa Curţii de Apel Ploieşti a văzut altfel, însă mai e cale lungă până acolo!
„ Referitor la susţinerile reclamanţilor care solicită 250.000 lei cu titlu de daune morale, apreciază că acestea sunt despăgubiri nemeritate, sugrumând dreptul la libera exprimare statornicit de CEDO, despăgubiri solicitate fără a se informa că ziaristul caută, respectă şi comunică faptele după verificări rezonabile în scopul informării publicului. Pârâtul susţine, de asemenea, că reclamantul Neagu Florin Cosmin, în mai puţin de tri ani a urcat treptele ierarhiei în calitatea sa de grefier de la Judecătorie la Curtea de Apel Galaţi şi se poate observa că, faţă de alţi colegi de-ai săi, are o ascensiune rapidă în condiţiile în care pentru a promova la o instanţă superioară este necesar să se treacă prin toate etapele, potrivit HCSM nr. 181/2007, actualizată cu HCSM nr. 50/2013 şi publicată în M.Of. nr. 86/2013.
Susţine că, nu poate înţelege de ce reclamanţii se consideră vătămaţi faţă de imaginea profesională, având în vedere că nu exista nici un mijloc administrativ legal ce li s-ar fi aplicat acestora, concretizat prin eventuale verificări sau măsuri disciplinare din partea Consiliului Superior al Magistraturii.”
Şi tot noi, ca pârâţi, arătăm în Întâmpinarea depusă, şi la care instanţa de fond face referire, următoarele:
„În concluzie, faţă de cererea reclamanţilor, apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru antrenarea răspunderii delictuale civile ale pârâţilor, răspunderea delictuală civilă îndeplinind o funcţie reparatorie, reprezentând un mijloc de apărare a drepturilor subiective încălcate şi nu un mijloc de a obţine câştiguri nemeritate, fiind inadmisibilă repararea prejudiciului pretins prin echivalent bănesc şi, ca atare, solicită respingerea acţiunii reclamanţilor Neagu Mihaela şi Neagu Florin Cosmin, ca netemeinică şi nefondată.”

Da, dar puţină colegialitate de breaslă, orişicât!

Dăm un nou citat din care rezultă că precedentul „Tacea” i-a fericit pe soţii Neagu. Dar, cu toţii ştim că fericirea, mai ales de acest gen, nu e trecătoare, e prăpastie de-a dreptul.
„Prin sentinţa civilă nr. 292 din 29 ianuarie 2016, Tribunalul Prahova a admis în parte acţiunea vând ca obiect acţiune în răspundere delictuală, formulată de reclamanţii Neagu Mihaela şi Neagu Florin-Cosmin, în contradictoriu cu pârâţii SC Echidistant Pres SRL Galaţi, şi Ciorici Gelu, a obligat pârâţii, în solidar, la plata sumei de 25.000 lei către reclamanta Neagu Mihaela, cu titlu de daune morale.
A obligat părăţii, în solidar, la plata sumei de 25.000 lei către reclamantul Neagu Florin-Cosmin, cu titlu de daune morale.
A respins ca neîntemeiată cererea pârâţilor de a aplica reclamanţilor o amendă judiciară în temeiul art. 12 al. 2 NCPC.
A obligat pârâţii în solidar la plata sumei de 120 lei către reclamanţi, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.”
Şi încă un citat…
„Aşadar, aşa cum s-a argumentat detaliat anterior, la aprecierea prejudiciului moral Tribunalul a avut în vedere că materialul defăimător este de natură a produce consecinţe negative şi implicaţii în planul social al reclamanţilor. De asemenea, a avut în vedere valoarea nepatrimonială lezată şi însemnătatea pe care aceasta o are pentru persoanele vătămate, raportat şi la funcţia deţinută de aceştia, considerând că suma de 25.000 lei, pentru fiecare reclamant va premite atenuarea suferinţelor morale cauzate şi implicaţiile în circuitul vieţii particulare şi profesionale.
Concluzionând, Tribunalul a admis în parte acţiunea şi pe cale de consecinţă a obligat pârâţii, în solidar, la plata sumei de 25.000 lei către reclamanta Neagu Mihaela, cu titlu de daune morale, a obligat pârâţii, în solidar, la plata sumei de 25.000 lei către reclamantul Neagu Florin-Cosmin, cu titlu de daune morale şi a respins ca neîntemeiată cererea pârâţilor de a se aplica reclamanţilor o amendă judiciară în temeiul art. 12 al. 2 NCPC.
În temeiul art. 453 NCPC, reţinându-se culpa procesuală a pârâţilor, instanţa a obligat pârâţii în solidar la plata sumei de 120 lei către reclamanţi, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, conform chitanţelor depuse la dosar.”

Manual pentru unificarea practicii judiciare

O să încheiem cu concluziile cuprinse în motivarea sentinţei amintite, urmând ca în ediţia viitoare să trecem „Pe fondul cauzei”, aşa cum l-a înţeles, apreciat şi judecat instanţa Curţii de Apel Ploieşti. Şi fiindcă avem de-a face cu o concluzie, nu este cazul să intervenim cu precizări, aşa că lăsăm citatul să vă edifice:
„Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii SC Echidistant Pres SRL Galaţi şi Ciorici Gelu, solicitând schimbarea în tot a hotărârii de fond, iar în rejudecare să fie respinsă acţiunea reclamanţilor ca nefondată”.
Prima critică se referă la calitatea de parte vătămată a reclamanţilor, arătând apelanţii că persoanele vătămate trebuie să facă dovada vătămării pentru a putea solicita daune morale pentru onoarea, reputaţia şi demnitatea ştirbită prin articolele scrise sub formă de pamflet, ori, în cauză nu s-a făcut proba prejudiciului moral, având în vedere că trebuie să se aducă un minim de argumente şi indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale ale reclamanţilor au fost afectate. Aşa cum a statuat şi instanţa supremă, pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi faptă.
Au arătat apelanţii că judecătorul fondului nu a motivat respingerea cererii de administrare probe, ori respingerea unei cereri de probe trebuie temeinic motivată de către judecător.
Apelanţii au mai invocat şi nelegala constituire a completului de judecată în sensul că nu s-a făcut dovada respectării obligaţiei de repartizare aleatorie, cauza de faţă, deşi complexă şi cu implicaţii majore fiind soluţionată la un singur termen de judecată.
S-a mai arătat că excepţiile invocate de pârâţi au fost majoritar recalificate drept apărări de fond, ca până la urmă să fie ignorate, soluţia instanţeii fiind şi nemotivată, în condiţiile în care fără nici un argument şi fără nici o dovadă evidentă a cuantumului daunelor morale, instanţa a acordat daunele fără nici un criteriu, pronunţându-se în sensul defalcării sumelor pe fiecare reclamant, cu toate că aceştia solicitaseră o sumă globală.
Sub acest aspect, s-a precizat că sentinţa nu descrie fapta în concret, ci preia expunerea acuzaţiei din cererea reclamanţilor şi nu cuprinde o examinare a probelor care au servit ca temei la admiterea acţiunii.
Cheltuielile de judecată au fost acordate integral reclamanţilor, deşi a fost admisă în parte acţiunea, ceea ce contravine principiului impus de art. 456 alin. N.C.P.C.”
Se aude instanţă de Tribunal Prahova, care ai măsurat cu ochiometrul când ai acordat 80.000 de lei judecătoarei Tacea intr-o speţă identică?!
Va urma.

A consemnat Gelu CIORICI 3 - martie - 2017

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Casa Agronomului a f

Aflată în administrarea Direcţiei Pentru Agricultură Judeţeană Galaţi, Casa Agronomului, ...

Buget de 4,7 milioan

Dă, Doamne, cu Aghiasmă Mare să auzim cum sfârâie cu ...

Final de an dezastru

Finalul anului 2020 a fost nefericit pentru fostul deputat Mihai ...