S-a dat ea alarma pentru băgarea Galaţilor la capitolul fostă glorie a industrializării şi dezvoltării, dar s-a dat degeaba. Chiar şi aşa pârlit şi prăpădit şi vandalizat şi paraginit şi jumulit şi jefuit, tot se mai găseşte destul de mult de furat şi manglit, fără deosebire de pregătire, sex, etnie şi subcultură. Argumentele au fost prezentate la repriza de Dialog Social de la Prefectura Bocăneanu, unde raportorul(arogant, dar competent) Vasile Pârlog ne-a demolat heirupismul de urcat pe valul defavorizării.
Pasul 1, trebuie să parcurgem proceduri de etapă
Consiliile locale , sau după caz, consiliul judeţean, vor prezenta propunerile însoţite de documentaţiile prevăzute de actele normative, Agenţiei de Dezvoltare Regională, pentru judeţul Galaţi , Regiunea de Dezvoltare 2 SUD – EST Brăila. Agenţia de Dezvoltare Regională comunică documentaţia Consiliului Naţional de Dezvoltare Regională, care avizează înfiinţarera zonelor defavorizate. Documentaţia aferentă însoţită de avizul facorabil va fi înaintată către Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională, care o va propune spre aprobare Guvernului
Pasul 2, trebuie să îndeplineşti condiţii
adică zonele bine delimitate trebuie să îndeplinească măcar una din următoarele condiţii: au structuri productive monoindustriale, care, în activitatea zonei, mobilizează mai mult de 50% din populaţia salariată;
sunt zone miniere unde personalul a fost disponibilizat, în proporţie de peste 25%, prin concedieri colective; s-au efectuat concedieri colective în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenţi economici, care au afectat mai mult de 25% din numărul angajaţilor cu domiciliul în zona respectivă; rata şomajului depăşeşte cu 30% media existentă la nivel naţional; sunt zone izolate, lipsite de mijloace de comunicaţii şi infrastructura este slab dezvoltată. Suntem în România, unde legile se schimbă des şi pervers. Ce s-a spus în 98 s-a schimbat în 2000. Ordonanţa de Urgenţă nr. 75 modifică prevederile art.1 alin.1 din OUG nr. 24/1998 , astfel că, zonele defavorizate trebuie să îndeplinească cel puţin una din următoarele condiţii :
ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă ale zonei să fie de cel puţin trei ori mai mare decât ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel naţional, în ultimele 3 luni care preced luna întocmirii documentaţiei de declarare a zonei defavorizate; sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicaţie, iar infrastructura este slab dezvoltată; Ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă ( precizată la pct.a) este indicator statistic, calculat lunar, exprimat în procente şi determinat prin raportarea numărului de şomeri înregistraţi la totalul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 62 de ani.
În urma analizei efectuate la nivelul judeţului Galaţi, au rezultat următoarele :
Informaţiile solicitate de instituţia noastră şi furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi prin scrisoarea nr. 1691/02.04.2013 şi completată la data de 05.04.2013, pentru indicatorul ponderea şomerilor în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani, atât la nivel naţional, cât şi judeţean pentru lunile decembrie 2012, ianuarie 2013 şi februarie 2013, sunt următoarele (%): luna decembrie 2012 – România 3,56%-judeţul Galaţi 4,51%; luna ianuarie 2013 – România 3,70% – judeţul Galaţi 4,70%; luna februarie 2013 – România 3,68% – judeţul Galaţi 4,65%. Din datele prezentate mai sus rezultă că, ponderea şomerilor în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 de ani , în judeţul Galaţi faţă de media naţională este mai mare de 1,26 ori în luna decembrie 2012 , 1,27 ori în luna ianuarie 2013 şi 1,26 ori în luna februarie 2013.
Analizând datele furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică pentru fiecare din cele 65 de unităţi administrativ teritoriale ale judeţului, la un număr de 22 de localităţi ( oraşul Bereşti şi comunele: Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băleni,Băneasa, Brăhăşeşti, Buciumeni, Cavadineşti, Corni, Costache Negri , Ghidigeni, Gohor, Griviţa, Jorăşti, Nămoloasa, Oancea, Scânteieşti, Smulţi, Valea Mărului , Vârlezi , Vlădeşti, Negrileşti ) ponderea şomerilor în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 de ani este de cel puţin 3 ori mai mare decât ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel naţional, în luna decembrie 2012, ianuarie şi februarie 2013 (perioada analizată conform cerinţelor reglementate de OUG nr 24/1998) . În consecinţă , aceste 22 de localităţi îndeplinesc criteriul solicitat de actul normativ, pentru a obţine statutul de zonă defavorizată.
Nici facilităţile pentru investitori nu fac gaură în cerul defavorizării
Singura facilitate posibil de acordat este scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor noi, pe perioada existenţei zonei defavorizate, care se aplică numai persoanelor juridice care au obţinut înainte de data de 1 iulie 2003 certificat permanent de investitor în zonă defavorizată.
Ultimul pas-concluziile
În concluzie, la data prezentei informări , 22 de UAT îndeplinesc condiţiile pentru a fi declarate ZONE DEFAVORIZATE conform prevederilor OUG nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare dar , în niciuna dintre situaţii nu este posibil de acordat facilităţi investitorilor persoane fizice sau juridice, pentru aceste zone. Şef serviciu, Vasile Pârlog.
