http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXIII – 2023, nr. 933 - 04.02.2023

Încă din anul 2021, rectorul UDJ Galaţi a început să facă demersuri la Ministerul Agriculturii pentru a obţine în concesiune şi administrare marele lac Brateş, cândva unul dintre cele mai mari lacuri din Europa, căruia i se mai spunea şi Balatonul României. E drept, unul mizerabil şi colmatat, încât în multe locuri apa e până la genunchiul broaştei. Prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011, lacul a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică. Suprafaţa Brateşului a fost cândva de peste 27.000 de hectare, acum având, după unii, 15.861,7 ha, iar după alţii, doar puţin peste 2000 ha. Adâncimile maxime ale lacului sunt de trei metri, multe zone fiind sub un metru şi chiar de 30 centimetri, din cauză că de 40 de ani nu s-a mai făcut nici o decolmatare. Lacul începe de la confluenţa Prutului cu Dunărea şi se întinde şi pe teritoriul judeţului Brăila. Dar construirea căii ferate Galaţi-Prut, între anii 1927-1931, a separat Brateşul de Dunăre, şi acesta fiind un motiv al adâncimilor ridicole din lac. Abia de mai găsesc coloniile de pelicani, cormorani şi raţe plătică, şalău, caras, crap sau novac, în apele scăzute care vara clocotesc.
Soluţia administrării de către UDJ, prin Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, a Brateşului, ar duce, prin atragerea de fonduri solide, naţionale şi de la Uniunea Europeană, la salvarea de la dispariţie a acestuia şi odată cu el a unui întreg sistem avifaunistic.
Printr-o muncă deşteaptă şi o corectă şi cinstită gestionare a eventualelor finanţări viitoare, Universitatea „Dunărea de Jos”, supravegheată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, poate aduce anual, în zonă, peste o mie de tone de peşte. Doar să fie muncă cinstită şi fără deturnare de sume pe tot felul de fonfleuri de imagine personală.
Iar dacă rectoratul şi decanatul FSIA nu ştiu să se bată pentru a obţine de la minister concesiunea şi administrarea Brateşului, ne vom trezi că cine ştie ce firmă privată a pus mâna pe concesiune. Şi sunt câteva astfel de societăţi private, care stau de multă vreme cu geana pe această mega-afacere.
Prima ar fi SC PAF MEDIA SRL, controlată de Florin Pîslaru, prin fiu şi soţie. Dar să nu uităm că Florinachi a băgat în faliment SC PESCOGAL SA Galaţi, prin cele mai mizerabile metode şi apucături manageriale şi de marketing. Şi avea în administrare şi exploatare şi lacul Brateş… A doua doritoare este SC GROPENEANU SRL BRĂILA, patronată de Aurel Gropeneanu, care are două bălţi în judeţul Brăila şi spune despre firma lui că este liderul zonal la vânzarea de peşte, adică ştie cu ce se mănâncă o astfel de afacere, deci poate salva Brateşul de la secare, astfel încât să aducă pe piaţă 1000 de tone de peşte pe an.
Al treilea aspirant la concesiune şi bani este Robert Rusu, fiul defunctului Stelian Rusu, fost mare jucător de hochei pe gheaţă în naţionala României, şi al Ibolyei Rusu. El lare în concesiune plaja Brateş, prin care care se face accesul la lac, peste calea ferată Galaţi-Iaşi, unde a amenajat spaţii de alimentaţie publică, de cazare şi de agrement. Iar dacă UDJ va obţine concesiunea şi administrarea Brateşului, nu ar fi rău un parteneriat cu cei care au făcut investiţii în zona de a grement a Brateşului. Eu aş sugera să se meargă cu proiectul de finanţare a zonei până la reconstruirea identică a superbului Restaurant „PERLA”, funcţional până prin anul 1980 şi ceva…
Rămânem pe fază şi cu ochii pe lac.

Gelu CIORICI 19 - ianuarie - 2023

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Directorii şi juri

Deseori, Gelu mi-a spus că scriu prea scurt, puţin, redus, ...

NIMIC FĂRĂ DUMNEZE

Puţine ţări din lume se pot mândri cu o istorie ...

Joi la Galaţi a aju

Din 18 ianuarie, publicul din 14 oraşe din ţară a ...

Branza e pe bani si

Kim Kielsen este prim-ministru al Groenlandei, care este cea mai ...