logoImpact EST nr. 871 - 18.05.2021

”De fiecare dată când un medic se îmbolnăveşte, un sistem sanitar, deja pe muchie de cuţit, ajunge şi mai aproape de momentul colapsului” scrie zilele astea presa americană. Dacă americanii se vaită, cum stă România? Zicem că bine: guvernul şi preşedintele ies regulat ca să se laude cît de eficient gestionează criza, medicii demisionează pe capete, înspăimîntaţi, se vorbeşte de interzicerea demisiilor lor pe durata stării de urgenţă, iar trolii liberali au primit misiunea să arunce totul, în presă şi pe net, în capul dezertorilor din sistemul de sănătate, singurii din lume care ar fi ales să părăsească, laşi, cîmpul de luptă cu coronavirusul. Din păcate pentru ei, realitatea e total diferită: fuga medicilor din faţa virusului ucigaş e fenomenul momentului la nivel planetar.
În fapt, medicii nu demisionează pe capete în întreaga lume atît de frica virusului, cît pentru faptul că sunt trimişi la luptă nepregătiţi, deoarece sincopele în aprovizionarea cu materiale medicale nu s-au înregistrat doar la noi, să recunoaştem, ci peste tot.

Ce remarcăm în ultimele săptămîni?

În Marea Britanie, medicii sunt furibunzi împotriva autorităţilor, pe care le acuză de pasivitate. Colegiul Regal al Asistentelor, care reprezintă 400.000 de angajate, ameninţă cu demisiile în bloc ale acestora pentru că, spune reprezentantul colegiului, vine momentul cînd vor avea de ales între slujbe şi propriile vieţi. Dr Rinesh Parmar, şeful Asociaţiei Medicilor din Marea Britanie, avertizează asupra unui fenomen similar în rîndurile medicilor: “Pe măsură ce epidemia se lungeşte, dacă doctorii vor simţi că ia amploare penuria de materiale de protecţie, nu vor avea de ales decît să renunţe la profesia pe care o iubesc, pentru că se simt abandonaţi prin nealocarea echipamentelor pe care le recomandă OMS” spune el pentru The Guardian.
The London economic scrie că medicii britanici sunt împinşi spre moarte precum mieii duşi la abatoare. O doctoriţă din Box Hill, în apropiere de Londra, a preferat să demisioneze decît să consulte fără mască suspecţi de coronavirus . Relatări similare umplu presa din Albion.
În Franţa, au demisionat în bloc, luna trecută, 80 de medici parizieni denunţînd condiţiile rele de muncă şi solicitînd audienţe la premier şi la preşedintele Macron. “Suntem epuizaţi fizic şi psihic, avem sentimentul că ne facem treaba pe fugă şi necorespunzător” afirmă ei, conform RFI. Guvernul le-a promis discuţii la jumătatea lunii martie, dar coronavirusul nu a mai avut răbdare.
Şi Bill de Blasio, primarul New Yorkului s-a confruntat recent cu ameninţarea cu demisia din partea şefilor Sănătăţii din oraşul sever afectat de Covid 19, din acelaşi motiv: lipsa materialelor de protecţie, a interesului pentru buna gestionare a crizei, ignorarea sfaturilor livrate de medici etc.
Pe teritoriul SUA, presa relatează tot mai des despre demisiile medicilor şi ale asistentelor, care spun că nu mai vor să-şi rişte vieţile pe fondul lipsei materialelor de protecţie. În plus, ei atrag atenţia că medicii care ajung să fie infectaţi, devin pericole, la rîndul lor, pentru vieţile celor pe care îi testează ori tratează. Se ştie deja că în Italia, bunăoară, ţara cel mai afectată de pandemie, 9% dintre infectaţi sunt cadre medicale.
Pentru a face faţă crizei de materiale, autorităţile americane au coborît standardele pe care acestea trebuie să le întrunească, dar cadrele medicale spun că asta le face şi mai vulnerabile în faţa bolii.
Informaţii tulburătoare vin din Irak, presa relatînd că medici care au tratat pacienţi, la viaţa lor, în vreme de război, cu bombe şi gloanţe în jur, se declară acum mai înspăimîntaţi ca oricînd în faţa duşmanului invizibil şi spun că ţara nu va face faţă.
Vestea interesantă e că Irakul pare să fie singura ţară care a adoptat aceeaşi politică de interzicere a difuzării de informaţii despre epidemie, în afara autorităţilor, precum România.
Printre primii care au ameninţat cu demisiile şi chiar au făcut-o, mulţi, sunt medicii din Hong Kong. ”Demisionăm, intrăm în grevă sau rezistăm?”, cam aşa erau rezumate încă din februarie, conform presei locale, variantele cadrelor medicale, în special cele din aşa numitele ”detaşamente murdare”, formate special pentru tratarea bolnavilor infectaţi de coronavirus. Principalele nemulţumiri ţineau de lipsa echipamentelor de protecţie şi de refuzul guvernului de a închide punctele de acces pe insulă dinspre continent. Finalmente, au venit şi demisiile şi grevele medicilor şi ale asistentelor, la pachet. Greve susţinute prin vot de majoritatea zdrobitoare a celor peste 77.000 de cadre medicale din sistemul public al Hong Kongului.
Nici India nu e ocolită de fenomen, presa relatînd despre demisii ale medicilor în plină pandemie, în pofida faptului că ei riscă să-şi piardă licenţa profesională. Moartea sperie, însă, mai tare.
În Pakistanul vecin, guvernul acuză medicii care demisionează în timpul epidemiei că vor, de fapt, să şantajeze statul pentru salarii mai mari şi îi ameninţă cu represalii în justiţie. Dar medicii spun altceva, anume că nicio întîlnire la vîrf cu reprezentanţii guvernului nu s-a soldat cu ceva concret în sprijinul lor. De menţionat că demisiile cadrelor medicale au avut deja ca efect manifestaţii spontane de protest ale rudelor pacienţilor internaţi în spitale, din cauza lipsei personalului de îngrijire.
Inclusiv actuala conducere a OMS ar putea demisiona în plină pandemie, pe măsură ce criticile la adresa modului de gestionare a crizei s-au înmulţit dramatic, iar o petiţie online în acest sens a strîns deja peste jumătate de milion de semnături.
Cînd medicii şi asistentele din economiile puternice ale lumii fug îngroziţi din calea coronavirusului, e de mirare să se întîmple asta şi în ţări mai necăjite, precum România şi Bulgaria?
Ţări în care medicii văd că sunt împinşi, vorba britanicilor, precum mieii la tăiere, în timp ce premierul se autoizolează într-o vilă de lux cu piscină şi ieşire la lac, preşedintele se bronzează la golf şi vizitează spitale fără pacienţi, ministrul de Interne se dotează cu geacă şmecheră a la Tom Cruise, baronii judeţeni au parte de rezerve de lux, iar contractele pentru materialele de protecţie le împuşcă firme de apartament apropiate de serviciile secrete.
Mai văd că primul care a tăiat-o a fost însuşi ministrul Sănătăţii, fără bunul simţ măcar de a furniza o explicaţie publică.
Mai văd medicii că statul deplînge lipsa de spaţii pentru carantină, dar nu se suflă o vorbă despre transformarea temporară a hotelurilor deţinute de SRI(cel puţin cinci), MAI, MApN, BNR ori de diverse ministere în locuri pentru carantinarea suspecţilor de coronavirus. Pentru că ce e al lui Zeus nu poate fi şi al boului.
Panica firească a medicilor români devine un pretext excelent pentru guvernanţi să îşi justifice capitularea în faţa pandemiei, aşa că nu e de mirare că trolii serviciilor, ai unor ONG-uri şi ai PNL au invadat deja mediul online cu atacuri la adresa ”laşităţii” halatelor albe, ”unicele” din lume care demisionează în timpul pandemiei. Asta, după ce şi-au obţinut ”salarii de mii de euro” şi alte avantaje.

Din faţa tastaturii, e tare comod să-i trimiţi pe alţii la moarte

O strategie de culpabilizare abjectă, care va lua mai mult ca sigur amploare în zilele care urmează, dar care riscă efectul contrar, adică enervarea şi mai puternică a cadrelor medicale, deja ajunse la capătul puterilor.
Dacă guvernul Orban îşi închipuie, conform ultimelor informaţii, că poate ţine medicii legaţi de glie, precum iobagii de odinioară, prin interzicerea dreptului la demisie prin ordonanţă militară, înseamnă că e mai naiv decît se poate imagina.
În rest, vorba premierului, urări de condoleanţe pentru familiile celor decedaţi.

Bogdan Tiberiu Iacob, Inpolitics 2 - aprilie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

În dosarul penal di

Gălăţenii au sfidat din nou instanţa Săptămâna trecută a avut loc ...

Şeful Casei de Pens

Încercăm să plafonăm cuantumul mare şi să creştem pensiile mici, ...

Funcţionar de prim

Funcţionarul public al unei primării, condamnat în trei dosare penale. ...