http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXIII – 2024, nr. 979 - 19.04.2024

România ocupă locul doi în Europa într-un clasament al mamelor adolescente. În 2019, ultimul an cu date centralizate, au fost înregistrate 16.639 de cazuri noi. De regulă, situaţiile apar în aceleaşi familii.
Mama primului copil care s-a născut anul acesta în România, chiar în primele ore după miezul noţii de Revelion, este o adolescentă de 15 ani din judeţul Mureş. Cazul nu este un accident: un sfert din mamele minore din Uniunea Europeană trăiesc în România.
Un studiu realizat în România de UNICEF împreună cu Asociaţia SAMAS – Sănătate pentru Mame Singure – a descoperit o tânără care, la 19 ani, a născut deja şase copii. Sub vârsta de 15 ani există mame care au deja doi sau chiar trei copii. Ceea ce înseamnă o primă sarcină avută la 13 ani. Şocante sunt şi vârstele primelor experienţe sexuale. Doar în eşantionul studiat de tinere care au născut sau sunt însărcinate la vârsta adolescenţei, cel puţin o fată a mărturisit că a început la nouă ani, iar fiecare a cincea înainte de a împlini 15 ani.

Fugite de abuz, victimele altor abuzuri

Discuţiile purtate de autorii studiului cu profesionişti şi reprezentanţi ai instituţiilor care ar trebui să urmărească fenomenul (medici de familie sau de planificare familială, psihologi, direcţii de protecţia copilului) au permis o oarecare imagine a cauzelor naşterilor la vârsta şcolarizării obligatorii. Una este lipsa comunicării în familie, fie din considerente religioase, fie pentru că părinţii se simt depăşiţi de provocare, nu-şi dau seama nici ei că ar avea ce să le transmită sau, pur şi simplu, nu le pasă. Un alt context invocat este nesupravegherea tinerelor prin plecarea în străinătate a părinţilor, corelată, de autorii studiului, cu sentimentul tinerelor fete că nu sunt iubite în familie. Există, desigur, şi comunităţi în care căsătoriile la vârste foarte mici fac parte din cutumele şi cultura respectivelor entităţi sociale.
Nu surprinde constatarea că numărul cazurilor este cu atât mai mare cu cât nivelul educaţiei este mai scăzut. În lipsa unor strategii guvernamentale, adolescentele acestea, care vin din familii cu istoric social şi educaţional precar, unde lipsesc chiar şi acte de identitate şi nimeni nu are un loc constant de muncă, sunt predispuse la eşec şcolar. Mai mult, chiar: familiile ajung să profite de pe urma ajutoarelor sociale şi a alocaţiilor primite de fetele de abia intrate în pubertate şi care sunt încurajate, apoi, să facă alţi copii, pentru a obţine şi mai mulţi bani de la stat. Sunt deseori singurele surse de venit din casă, aşa cum au fost şi mamele lor, în urmă cu nu foarte mulţi ani.
Nu de puţine ori, fetele fug de acasă din cauza violenţei sau a abuzurilor şi ajung victime. De altfel, analiza răspunsurilor la întrebarea legată de locul primei experienţe sexuale ridică semne de întrebare legate de consimţământul acesteia: foarte des se întâmplă la partener acasă, eventual la un prieten, iar asta, spun autorii studiului, implică deseori abuzuri, inclusiv sexuale.
Cât despre partener, care poate fi de aceeaşi vârstă, dar şi cu 15-20 de ani mai mare, de cele mai multe ori provine din aceeaşi comunitate (sate izolate, fără acces la servicii sociale sau medicale), chiar din anturajul familiei adolescentei, a trăit într-un mediu violent, localizat în zone cu infracţionalitate ridicată, şomaj sau prostituţie. În multe cazuri, partenerii nu recunosc paternitatea copilului sau chiar dispar când sunt anunţaţi că a apărut o sarcină.

Educaţia sexuală sau sanitară

„Sistemul de educaţie, cel medical, dar şi autorităţile locale trebuie să acorde o atenţie sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilităţile familiilor aflate la risc au crescut”, consideră Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România. În realitate, însă, profesioniştii care au însoţit autorii studiului deplâng absenţa preocupărilor pentru acest fenomen, precum şi o educaţie sexuală deficitară. Care, de altfel, de anul trecut, nici măcar nu se mai numeşte educaţie sexuală.
Printr-un amendament depus de politicieni din PSD şi PNL, disciplina se numeşte „educaţie sanitară”, iar participarea elevilor la cursuri implică acordul părinţilor. Co-autor al modificărilor legislative, fostul preşedinte al Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor, Adrian Solomon, devenit celebru după ce a refuzat să poartă mască într-o shaormărie din centrul vechi al Capitalei, a explicat, vara trecută, că decizia legată de participarea elevilor la cursurile de „educaţie sanitară” a fost luată pentru a nu mai permite „unor indivizi să smintească naţiunea asta”.
Măsura nu pune, însă, bariere curiozităţii fireşti a adolescenţilor, care învaţă despre viaţa sexuală de pe internet, din surse necontrolate, informaţii pe care le împărtăşesc, apoi, cu prietenii de vârstă relativ apropiată, într-un mediu oarecum omogen din punctul de vedere al discernământului şi fără vreo amprentă educativă. Nu e de mirare că 500 de mii de elevi din România urmăresc, pe reţeaua de socializare TikTok, contul aşa-numitului „profu.online”, de fapt, fostul candidat la Preşedinţia României Alexandru Cumpănaşu, un preferat al mai multor miniştri de Interne, sub mandatele cărora a fost finanţat din bani publici pentru programe de securitate publică. După ce a fost acuzat că incită la ură, mama unei eleve a făcut plângere penală pe numele lui Cumpănaşu pentru propuneri indecente făcute minorei.
Anul trecut, la Festivalul de Film Astra de la Sibiu a fost proiectat un documentar realizat în Cehia, Caught in the Net („În plasa prădătorilor sexuali”) în care trei actriţe care interpretează rolul unor adolescente de 12 ani sunt acostate online de mii de bărbaţi de toate vârstele. O variantă editată special a filmului, pentru a putea fi urmărit de tineri de peste 15 ani, a fost difuzat în Cehia, într-un efort de a-i pune în temă şi în gardă pe adolescenţi în faţa unei lumi pline de „indivizi care vor să smintească”.

Cristian Ştefănescu, Deutsche Welle 19 - februarie - 2021

One Response so far.

  1. Adriana spune:

    Saracia, abandonul scolar, lipsa educaţiei sexuale, lipsa sperantei pentru un trai bun, toate acestea au contribuit la astfel de probleme pentru tinerele fete. Nimic nu s-a făcut dupa 1989 in ce priveste soarta tineretului, mirajul vestului este o prima optiune.

Lasa un raspuns la Adriana


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Exercițiu tactic cu

Militari din Divizia Aeropurtată 101 au desfășurat, săptămâna trecută, la ...

Primele 15 mașini e

Primăria municipiului Galați continuă acțiunile pentru un transport modern și ...

FOARTE BUNĂ...

Foarte bună prestația Doctorului Cârstoiu, la B1, aseară! Da, așa ...

Derută între Faceb

Nu sunt de acord cu utilzare datelor mele din telefon ...

Am avut dreptate?

Citiți și comentați! Ucraina , dincolo de tragedia în care este ...