http://impact-est.ro/wp-content/uploads/anunt-nou.jpg
logoImpact EST anul XXII – 2022, nr. 921 - 27.09.2022

Cazul jurnalistei Emilia Şercan care şi-a propus să expună plagiatorii care ocupă cele mai înalte funcţii în stat a ajuns în atenţia presei franceze, care subliniază nu doar eforturile sale, ci şi ameninţările pe care le-a primit ca urmare a dezvăluirilor sale.
Jurnaliştii APF, citaţi de France 24, menţionează că, în urma celei mai recente investigaţii, realizată pentru a stabili dacă premierul s-a folosit munca altor oameni în teza sa de doctorat, jurnalista a devenit ţinta unui şir lung de ameninţări, iar fotografii personale au fost făcute publice, despre care aceasta spune că sunt menite să o reducă la tăcere.
În decursul ultimilor şapte ani, jurnalista Emilia Şercan a dezvăluit aproximativ 50 de cazuri de plagiat care implică oameni importanţi din stat, scoţând la iveală miniştri, procurori şi judecători care au încălcat regulile atunci când au publicat cărţi, articole ştiinţifice sau teze de doctorat.
Ultimul care a intrat în vizorul său este premierul României, Nicolae Ciucă.
AFP aminteşte că la mijlocul lunii ianuarie, aceasta a publicat o investigaţie în publicaţia independentă PressOne, în care îl acuza pe Ciucă că a folosit conţinut plagiat în 42 de pagini din cele 138 de pagini ale tezei sale de doctorat din 2003, despre ştiinţa militară.
De atunci, jurnalista a fost victima unui val de insulte şi injurii pe reţelele de socializare, ajungând în punctul în care a spus că se simte „în pericol”.
„Nu m-am mai simţit niciodată atât de ameninţată”, a declarat jurnalista în vârstă de 46 de ani, care a depus două plângeri la poliţie în urma ameninţărilor.
Premierul în vârstă de 55 de ani a respins acuzaţiile, spunând că a respectat regulile academice de la acea vreme.
„Nu am plagiat”, a insistat acesta.

Operaţiuni de „kompromat”

În 2019, Şercan a primit ameninţări cu moartea, după ce a dezvăluit cazuri de plagiat în tezele de doctorat din cadrul Academiei de Poliţie. Ulterior, un tribunal din Bucureşti a condamnat un rector şi pe adjunctul acestuia la trei ani de închisoare cu suspendare. Ei au făcut presiuni asupra unui subordonat pentru ca acesta din urmă să o ameninţe, .
Dar, de data aceasta, fotografii personale făcute de logodnicul său în urmă cu 20 de ani au fost folosite pentru a o ataca.
La scurt timp după ce Emilia Şercan a trimis poliţiştilor capturi de ecran ale imaginilor, capturile de ecran au fost publicate pe o pagină de internet din statul vecin, Republica Moldova, şi au ajuns rapid pe alte 74 de site-uri, a spus aceasta.
Şercan a acuzat autorităţile că au „orchestrat o operaţiune de kompromat” pentru a încerca să o discrediteze.
Procurorii au deschis un dosar penal, dar Şercan a precizat că investigaţie nu par să facă vreun progres.
„La cel mai înalt nivel al statului, oamenii blochează procesul şi vor să îngroape cazul”, a declarat aceasta pentru AFP.
„Îşi folosesc puterea pentru a-şi acoperi urmele şi pentru a mă reduce la tăcere”.
Parchetul a declarat pentru AFP că o anchetă penală a început şi se află în desfăşurare.
Zece organizaţii libere de presă, inclusiv Reporteri fără frontiere (RSF) şi Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), au precizat că sunt „deranjate de hărţuirea lui Şercan” – care este şi profesor de jurnalism la Universitatea din Bucureşti – şi au cerut o investigaţie amănunţită.
„Tot acest sprijin a însemnat mult pentru mine, dar nu şi pentru procurorii români, se pare”, a adăugat aceasta, spunând că a fost „furioasă şi dezamăgită” din cauza lipsei de acţiune.

„Reţele de plagiat”

Jurnalista a precizat că membrii din partidul premierului au acuzat-o că „a ales momentul greşit” pentru a dezvălui plagiatul, şi că a vrut să destabilizeze statul într-o perioadă în care Ucraina trece printr-un război.
Trei alte acuzaţii de plagiat aduse împotriva lui Ciucă – inclusiv una făcută de un parlamentar din opoziţie – au fost respinse de instanţele de judecată.
De asemenea, un nou proiect de lege din domeniul educaţiei care desfiinţează organismul independent responsabil cu verificarea plagiatului i-a înfuriat pe criticii guvernului.
În plus, acesta ar stabili un termen limită de trei ani pentru urmărirea penală a cazurilor de abatere academică.
România este văzută ca una dintre cele mai corupte ţări din UE, iar frauda academică a ocupat un loc special în istoria sa post-comunistă, mulţi din elita ţării fiind acuzaţi că au folosit-o ca pe o scurtătură către putere şi prestigiu.
Profesorul Ciprian Mihali de la Universitatea din Cluj, expert în acest subiect, a precizat că problema îşi are rădăcinile în „proliferarea universităţilor în perioada 1990-2000, după căderea regimului comunist”.
Doctoratele au devenit cheia pentru a ajunge la eşaloanele superioare ale puterii şi „a trebuit să ne confruntăm cu dezvoltarea unei adevărate industrii de plagiat”, a spus acesta.
„Există o întreagă linie de producţie şi reţele”, permiţându-le „oamenilor incompetenţi să ajungă în poziţii vitale” şi să rămână acolo în ciuda criticilor.
AFP aminteşte că un alt prim-ministru român, Victor Ponta, a fost acuzat de plagiat de către revista ştiinţifică Nature în 2021, dar a refuzat să demisioneze.
În cele din urmă, a fost obligat să demisioneze în 2015, după tragedia de la clubul Colectiv în care 64 de oameni au murit. Câteva luni mai târziu, Ministerul Educaţiei i-a luat titlul de doctor şi a pierdut apoi o confruntare în instanţă pentru a-l recupera.

Traducere şi adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24 15 - septembrie - 2022

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

We will never forget

Am urmărit funeraliile Reginei de la început, până la sfârşit, ...

Gorbaciov

Democraţia îşi are virusările ei. Este, printre altele, dreptul păduchilor ...

Avocatul spune şi c

“- Notificăm în scris furnizorul de energie şi contestăm întinderea ...

Derută în exprimar

Paronimele constituie o categorie semasiologică (formată în funcţie de forma ...