LA GALERIILE DE ARTĂ „NICOLAE MANTU” GALAŢI

Salonul de vară al artiștilor plastici gălățeni

Preponderența figurii umane

Așteptat cu interes de iubitorii de frumos, Salonul de vară al Filialei Galați a U.A.P.R. reunește pe simezele Galeriilor de Artă „Nicolae Mantu” un număr de 50 de lucrări de pictură, sculptură, grafică, artă decorativă și instalație semnate de tot atâția plasticieni din toate generațiile, de la octogenarii Teodor Vișan, Ioan Murariu-Neamț, Nicolae Cărbunaru, până la masteranzii Xenia Botea, Andreea Gabriela Tudor, Gabriel Moldoveanu, Cornelia Luminița Nicolau, Lucia Crenguța Telibașa, studentul în anul III Codrin Vasiloancă Smirnoff sau pictorii Neluș Oană și Doina Maravela Moss, stabiliți în Australia, la Melbourne, și, respectiv, în Marea Britanie, la Londra. Sunt lucrări cu o tematică variată, realizate în tehnici, materiale și stiluri diferite, care vorbesc în limbajul lor despre potențialul creativ superior al artiștilor de la Dunărea de Jos, despre efortul lor de a fi în consonanță cu tendințele din mișcarea plastică națională și internațională.

Parcurgând expoziția, remarcăm preponderența imaginilor în care figura umană apare fie singulară, fie în grup, fie însuflețind peisajul sau interiorul în care este surprinsă. Chiar de la intrarea în sala galeriilor atrage atenția în mod deosebit superbul portret t intitulat „Nu întoarce privirea”, aparținând lui Gheorghe Miron, de fapt un autoportret, în care maestrul și-a pictat chipul cu o minuție de orfevru, oferindu-i privitorului posibilitatea ca dincolo de asemănarea fizică să-i descopere adâncul sufletului. Ana Maria Cocoș impresionează din nou prin felul cum obține cu ajutorul numai al pixurilor colorate acorduri de mare efect stenic, într-o compoziție în care s-a axat pe evidențierea iubirii unui cuplu familial ușor de recunoscut în lumea reală, chiar dacă titlul trimite la basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”. Nicolae Cărbunaru, prin mulțimea de oameni de pe trotuare și caleștile care străbat partea carosabilă a străzii, amintește nostalgic de promenadele ce au existat odinioară la Galați pe Domnească („Calea regală”). Vasile Lupu pătrunde în forumul lăuntric al unui personaj feminin, dezvăluindu-i în expresia chipului acea stare emoțională de exaltare a acestuia („Studiu – Extaz”). Ștefan Axente își portretizează soția în culori de pastel, într-o grafie de o sensibilitate caracteristică acestui artist („Ina”). Gabriela Badea insistă supra reliefării feminității protagonistei imortalizate pe pânză („Feminitate”). Cornel Corcăcel, pe soclul pe care și-a așezat personajul din lucrarea „Nebunul de alb” a gravat o frază din William Shakespeare: „Tis the time’s plague when madmen lead the blind”/ „Este ciuma timpului când nebunii conduc pe orbi”. Ironia este mușcătoare.

Alte lucrări în care figura umană este prezentă în diferite ipostaze și atitudini sunt semnate de Gheorghe Andreescu („Nerv – Nervuri”), Codrin Vasiloancă Smirnoff („Nud”), Valentin Huiban („Lupta”), Carmen Crăciun („Eu și El”), Claudiu Radu („În tulburele amurg”), Diana Melnic („Fuga”), Andreea Gabriela Tudor („Privire către sine”), Mihaela Brumar („Verb”), Cornelia Burlacu („În atelier”), Xenia Botea („Plin și gol”), Corina Năvălici („Melancolie”), Raul Popa („Amintiri frânte”), Cristiana Emanuela Tărbuc („Strigă și tu!”).

În genul peisajului se exprimă Sterică Bădălan („Trecere”), Teodor Vișan („Faleza Dunării”), Lavinia Coșovliu („Balustradă la Corfu”), Olimpia Ștefan („Mirajul verii”), Marinela Simiraș („Binecuvântarea unei ploi de vară”), Mihaela Buhoci („Diptic”), Mihaela Dragomir („Orizont mediteranean”), Nicolae Goagă („Casa regăsită”), Doina Maravela Moss („Isabella Woodland”, Simona Pascale („Spre soare”). Unii artiști folosesc peisajul ca pretext pentru a exprima anumite sentimente și stări: Neluș Oană („Armonia tăcerii”), Jana Andreescu („Aspirații”), Andreea Costandache („Paznicii amintirilor”), Olesea Albu („O plimbare în Est”), iar alții creează peisaje în cheie abstractă (Cornelia Luminița Nicolau („Misterul liniștii”), Daniela Florentina Oană („Summer mood”), Florentina Stănescu („Înghețată”). Tot în zona abstractului se înscriu și compozițiile ale căror autori sunt Tudor Șerban („Viteză”), Eduard Costandache („Ghemul efemer al nonsensului”), Diana Păunescu („Stigmatul timpului”) și Gabriel Moldoveanu („Linie, formă, culoare”).

Liviu Hâncu expune o „Natură statică cu vioară”, tablou cu o structură compozițională bine articulată, urmărind redarea materialității obiectelor și folosindu-se de procedeul geometrizării, iar Ioniță Benea se inspiră din arta populară din zona Covurluiului în „Păretar”.

Mai puțin reprezentată, sculptura este prezentă în expoziție prin lucrările semnate de Ioan Murariu-Neamț („Fată cu coc”), Cosmin Saulea („Așteptând”) și Gheorghe Nour („Trepte în timp”), ronde-bosse-uri cu forme și volume bine înscrise în spațiu, clare, echilibrate, cărora autorii lor le conferă valoare simbolică.

Singura lucrare de artă decorativă, „Compoziție cu triunghiuri” (material textil), aparține Simonei Popa, iar instalația tridimensională intitulată „Viață” are ca autoare pe masteranda Lucia Crenguța Telibașa, ambele artiste dovedind ingeniozitate în conceperea și construcția acestora.

Important act cultural, ediția din acest an a Salonului de vară este o manifestare reprezentativă pentru Filiala locală a UAPR, iar prezența în număr mare a multor nume noi alături de ale membrilor definitivi și stagiari existenți ai acestei organizații profesionale din domeniul artei vizuale, face să crească cota ei valorică și interesul publicului pentru creația plastică de la Dunărea de Jos.