Pe George Soros îl cheamă George Soros, nicidecum George Sörös. ”Sörös” scriu cei care vor să-l facă mai fioros decît este. George s-a născut în 1930 în familia Schwartz. În 1936, familia își schimbă numele, documentele și modul de viață, ca să scape de diverse filtre naziste. Ideea îi aparține tatălui Tivadar, un om care luptase în primul război mondial și făcuse cîțiva ani de lagăr în Siberia, unde învățase, printre altele, esperanto. În esperanto, ”soros” înseamnă să crești rapid, să te avînți, să-ți iei zborul, să plutești sau cam așa ceva. În Ungaria, numele Soros e rarissim. Un astronom rus, care a trăit cel puțin un an din banii lui Soros, a botezat o stea cu numele lui. În Kirgistan, un profesor beneficiar al unui grant Soros și-a botezat fata Sorosgul, care înseamnă, dacă înțeleg bine, ”floarea de Soros”. La începutul anilor 1990, rușii foloseau verbul ”sorosovat” pentru a desemna acțiunea de a umbla după granturi, așa cum se spune ”a xeroxa” în loc de ”a fotocopia”. Tot cam pe-atunci, Mihail Gorbaciov îl recomanda pe George Soros pentru premiul Nobel pentru pace, ca mulțumire pentru eforturile acestuia de a face din fosta Uniune Sovietică o societate deschisă. Bine, la cîte bestii sînt vehiculate la Nobel pentru pace, detaliul nu e foarte relevant, dar e bine să rămînă gîndul lui Gorbaciov.
Înainte să fie mare, George Soros a fost și mic. Cu toate că nu era vreun talent, insista să se bage la fotbal cu băieții. Ca să-nțelegeți, el era ăla pe care-l bagi în poartă, apoi îl măscărești că nici acolo nu e bun. Cică n-avea reflexe. Altfel, era destul de-al dracului și aparent gagicar, în sensul că-i plăcea să ridice fustele colegelor și prietenelor, curios să vadă cum reacționează, în particular cum țipă. Întrebat, mai tîrziu, dacă era ceva sexual în asta, el zice că nu, dar nu e musai să-l credem. Într-o zi, i-a tras unui partener de joacă un superpumn în gură, fără nici un motiv. Cu timpul, cei doi s-au împăcat și au rămas prieteni pe viață. Pe măsură ce s-a mai înălțat, George Soros a încercat și alte sporturi: înot, tenis de cîmp, șah, ski și un pic de box. A excelat la tenis, șah și înot. În pauzele dintre afaceri, era în stare să joace șah opt ore fără pauză, spre ușoara disperare a nevestelor (a avut mai multe). De înotat, dau scris că înoată și azi, la 96 de ani. Cît despre tenis, George Soros a plătit zeci de ani de zile tenismeni de calibru (nu vă gîndiți la primii 50 în ierarhia ATP), ca să joace cu el, eventual să-l bată și să-i arate unde greșește, pentru a deveni mai bun. La 70 de ani, tăvălea mulți tenismeni de 40-50. De scris, scrie cu dreapta, desi e stîngaci, iar mîncăruri nu prea refuză, în afară de supa-cremă, pe care o detestă.
George Soros a ținut să spună, în nenumărate rînduri, că a făcut școala vieții (el zice ”m-am format”) în anul 1944. Avea 14 ani, locuia în Budapesta, trecea drept maghiar și, împreună cu tatăl său, se ocupa de tot felul de combinații pentru a-i ajuta pe alții, mai ales evrei, să trăiască, să se ascundă, să-și schimbe actele, să vîndă și să cumpere pentru a supraviețui etc. Evident, munca asta aducea cîștiguri și familiei sale. Atunci a învățat să riște, să lucreze cu aparențele, să judece și să acționeze la secundă, să-și controleze emoțiile și, la o adică, să fie nesupus. Povestea anului 1944 în familia Soros e fascinantă în toate felurile posibile, așa că n-ai decît să speri că o va scrie cineva. În 1947, George Soros pleacă la Londra. De fapt, el oscilează între Moscova (ca să înțeleagă comunismul) și Londra (ca să facă o școală și să asculte BBC de aproape), dar tatăl lui, un om tare deștept, promite să-i explice el ce e comunismul și îl împinge spre capitalism. Drumul nu e ușor, dar tînărul George are stofă de băiat de cartier și se descurcă fără mari probleme. Un exemplu: trecînd prin Elveția, cumpără ceasuri de toți banii pe care-i are pe el, iar în Franța vinde un ceas pe bani suficienți pentru a ajunge la Londra. E mai complex decît zic, dar simplific pentru a semnala un talent. La Londra stă nouă ani, cinci foarte grei și patru ceva mai buni, chiar dacă sub nivelul lui. Inițial, pică de țăran: cînd rușinos, cînd agresiv, cînd predispus la contravenție. Engleză nu știe bine, dar înțelege, de pildă, ce-i reproșează pasagerii autobuzelor în care se urcă din mers, obișnuit ca la Budapesta. Banii sînt puțini, prieteni nu are, iar despre cum se agață fetele din Londra nu știe nimic, așa că se simte singur. În prima toamnă, cînd se face frig, își găsește un job pe spălat vase, apoi altul pe tencuială, altul pe mătură – genul ăsta. Se înscrie la niște cursuri neinteresante, de care se lasă, apoi încearcă la London School of Economics (LSE), unde pică din motiv de engleză. Altfel, dă semne că e deștept. Reușește la LSE un an mai tîrziu, iar viața se schimbă. Ca să se întrețină cumsecade, se angajează pe un post ceva mai onorabil, un fel de administrator de piscină. De administrat, administrează tot cu cîrpa și mătura, dar îi rămîne timp liber și un fel de confort de care nu se bucurase pînă atunci. Înainte să înceapă școala, citește pe marginea piscinei autori precum Smith, Hobbes, Ricardo, Machiavelli și Bergson. Asemeni multor tineri din partea asta a Europei, George Soros crede că la facultate trebuie să te duci deja citit, ca să-i uimești pe ăia. Ca o curiozitate, cititul merge destul de greu, și nu din motive de engleză. Așa citește el, de fel. Una dintre viitoare neveste va bănui că e dislexic.
Cam atît despre George Soros mic. La 19 ani, el e deja la LSE, unde crește mare și deștept. Șapte ani mai tîrziu, în 1956, va pleca în America cu un plan precis: să lucreze cinci ani pe Wall Street, să facă fix 500 de mii de dolari, apoi să se-ntoarcă la Londra și să-și vadă de filozofie. Dar 1956 e și anul Revoluției din Ungaria, cînd părinții lui vor fugi din calea trupelor sovietice și vor ajunge, la rîndul lor, în SUA. Planurile se schimbă, treaba merge din ce în ce mai bine, George Soros cunoaște o femeie cu care se va căsători etc. Despre astea voi povesti mai departe.
Intenția era să scriu direct despre Soros și România, dar cred că asta va fi peste vreo 2-3 episoade. Nu de alta, dar, la cît s-a aberat și se aberează despre el, m-aș lungi și eu cu versiunea mea. Apropo de aberații, după alegerile de duminică din Ungaria, Elon Musk a scris că Soros a preluat controlul asupra Ungariei (”Soros Organization has taken over Hungary”). E un motiv în plus să dedic postările cu și despre Soros celui care n-a știut să păstreze Ungaria pentru el și neamurile lui corupte.
16 - aprilie - 2026
