Noul an școlar a început cu proteste și nemulțumiri, iar atmosfera din sălile de clasă și din curțile școlilor a fost umbrită de tensiune și incertitudine. Profesorii, aflați de ani de zile la limita răbdării, și-au exprimat frustrările legate de modificările aduse de Legea 141/2025 și de lipsa unor soluții reale pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă. Pentru mulți dintre ei, începutul acestui an școlar nu a însemnat bucuria reîntâlnirii cu elevii, ci un sentiment de neputință și revoltă.
Dincolo de revendicările legate de salarii sau norme didactice, situația are un efect profund asupra stării emoționale a profesorilor. Mulți se simt neapreciați, invizibili și lipsiți de sprijin din partea autorităților. Această lipsă de recunoaștere afectează motivația, încrederea în propria profesie și capacitatea de a construi o relație sănătoasă cu elevii. Un profesor care intră la clasă cu gândul la probleme financiare sau la presiunea normei nu mai are energia emoțională de a crea un climat pozitiv de învățare.
Elevii resimt la rândul lor această tensiune. În loc să se bucure de un început de drum, ei se confruntă cu nesiguranța: „vor avea sau nu ore?”, „va fi sau nu grevă?”, „cum vor fi afectate examenele?”. Pentru mulți copii, școala este spațiul stabil și predictibil de care au nevoie, iar perturbarea acestui echilibru le poate genera anxietate, lipsă de concentrare și chiar teamă față de viitor. În plus, atunci când văd profesorii triști, obosiți sau revoltați, elevii interiorizează mesajul că educația nu este suficient de importantă pentru a fi protejată.
Părinții se află într-o poziție delicată. Empatizează cu profesorii și le înțeleg revendicările, dar în același timp își doresc ca propriii copii să nu fie victime colaterale ale conflictului. Mulți trăiesc frustrarea dublă: pe de o parte, presiunea de a asigura copiilor continuitate în învățare, pe de altă parte, sentimentul că nu au putere să schimbe ceva într-un sistem blocat.
Din punct de vedere socio-emoțional, această criză adâncește ruptura de încredere dintre actori: profesori și autorități, părinți și sistem, elevi și școală. Pe termen lung, riscul major este ca profesia didactică să își piardă prestigiul, iar tinerii să nu mai fie atrași de cariera de profesor. Totodată, copiii ar putea percepe educația nu ca pe un drum al dezvoltării, ci ca pe un teren al conflictelor și incertitudinii.
Cum putem sprijini echilibrul socio-emoțional în școli
Chiar dacă soluțiile administrative și financiare țin de decidenți, comunitatea educațională are nevoie și de sprijin emoțional imediat. Profesorii au nevoie de spații sigure de dialog, în care să își exprime frustrările și să găsească resurse de reziliență. Grupurile de suport în cancelarie, consilierea psihologică sau simpla solidaritate între colegi pot reduce sentimentul de izolare.
Elevii pot fi sprijiniți prin comunicare clară și empatică: profesorii și părinții ar trebui să le explice copiilor, pe înțelesul lor, ce se întâmplă și că nu sunt responsabili pentru tensiunile din sistem. Activitățile de tip „ora de dirigenție socio-emoțională”, exercițiile de respirație și relaxare sau proiectele comune cu colegii pot restabili o parte din echilibrul pierdut.
Pentru părinți, sprijinul emoțional înseamnă să fie ascultați și implicați în dialogul despre educație. Atelierele de comunicare școală–familie, consilierea parentală sau simple întâlniri de informare pot reduce anxietatea și pot transforma frustrarea în implicare constructivă.
În ansamblu, educația românească are nevoie nu doar de bani și de legi mai bune, ci și de grijă pentru sănătatea emoțională a tuturor actorilor implicați. Fără profesori motivați, elevi încrezători și părinți liniștiți, școala nu poate funcționa ca un spațiu al dezvoltării.
Vă rugăm să ne scrieți problemele cu care vă confruntati pe adresa de mail danielaagafitei57@gmail.com.
Coach și Trainer în analiză comportamentală Maxwell DISC / Terapeut Tomatis,
Prof. Agafiței Daniela


Am fost la protest în București și am simțit niște emoții greu de descris!
A fost înălțător să vibram toți pentru aceeași cauză!
Mulțumim pentru mărturie, Oana! Atmosfera de solidaritate resimțită la protest arată că profesorii transmit un mesaj comun și puternic. Rămâne de urmărit cum va răspunde sistemul la această mobilizare.