Consilierii judeţeni au demonstrat că nu au învăţat absolut nimic din episodul 2013, alocînd sume importante de bani pentru sinistraţii din 2016. Politicienii de la centru n-au priceput că şi inundaţiile de la Galaţi au nevoie de speculanţi ai disperării şi nenorocirilor căzute pe gospodăriile săracilor judeţului. Senatorul torentelor de Pechea, Nicolae Marin, scoate oamenii în stradă pentru ceva voturi în plus, golănind deja de patru ani pe nenorocirile sătenilor scufundaţi în tăuri şi mocirle, senatorul Durbacă se face că face revoluţia antiinundaţiilor, şi scoate proiecte imposibile de la sertarul cu goange de campanie. Dăm bani la poporul scufundat în mocirle şi cu agoniseala de o viaţă(viaţa de după inundaţiile din 2013) dusă pe gârla umflată. Ce mai, e vreme de ciordeală de voturi. Mahării de la instituţiile statului stau ascunşi prin birourile capitonate şi declară pagube monstruoase, dar nu scot un comunicat despre cauzele şi mai ales despre (i)responsabilii inundaţiilor din toamna 2016. La catastrofa din 12 octombrie 2016, 1.200 de oameni au fost evacuaţi, iar peste 700 de imobile au fost distruse de ape. Vorbind în clişee de tranziţie de oriunde spre nicăieri, s-a dus pe viitură toată agoniseala dintre două inundaţii. Practic, la nivel de judeţ, două instituţii se întrec în fofilat şi în pasat responsabilitatea protecţiei faţă de inundaţii-ANIF şi SGA. Fiecare spune că responsabilitatea e a celuilalt. Dacă apa a inundate tot, nu e din cauză că n-au mers pompele şi stăvilarele ANIF, e din cauza digurilor rămase în proiect. Digurile le face SGA, din Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, dar nu poate să se bage acum, că e moale terenul, mai bine la primăvară. Are nişte tălăngi legate de buldozere şi excavatoare şi Lemacons, care face poduri peste Suhu ca material cât mai puţin, ca să fie economia cât mai mare, după principiul„gaură mica, înfundare sigură, inundaţie maxima”. Dar cauza? Care e cauza?
Primaria dă autorizaţii de case chiar în albia râului
pentru că e cerşeală de voturi. Primarii sunt jupânii locului, dau tot ce cere poporul, inclusiv autorizaţii la buza apei, numai să nu-l supere pe votant. Restul nu se mai vede-lipsesc îndiguirile şi canalele şi rigolele pentru evacuarea apelor, lipsesc decolmatările bazinelor naturale. Dar asta e acuzaţie penală, căci mulţi stau prin birourile de la sinecurismul de partid şi deturnează banii către interesele de haită politică şi nu scot o vorbă depre răspunderile lor, şi despre salariile lor nesimţite şi despre primele de Crăciun şi de Paşti şi despre primele de performanţă de 1 miliard vechi annual. Nimic despre toate acestea la şedinţa adunăturii politice numită Consiliul Judeţean(PSD?). S-au dat însă bani cu nemiluita. Pentru a ajuta familiile afectate de inundaţii, fără număr, fără număr! S-a vărsat(către cine?) în regim de urgenţă, 771.000 de lei, din care 150.000 de lei reprezintă costurile transportului şi amplasării în curţile sinistraţilor a 32 de locuinţe modulare. Restul de 621.000 de lei reprezintă bani pe care primăriile localităţilor Pechea, Cuza Vodă, Costache Negri şi Slobozia Conachi îi vor folosi pentru ca sinistraţii să primească mobilier, cazarmament, sobe şi hrană.
ANIF are director(evident PSDist), nu şi răspunderi
Şi acum cauzele, că responsabilităţile…Nu au existat lucrări hidrotehnice care să preîntâmpine astfel de fenomene. Nu s-a construit nici un dig, iar acest lucru a fost deja recunoscut de autorităţi. La Slobozia Conachi, cele 700 de miliarde ajutoare din 2013, risipite aiurea, la Cuza Vodă, lucrările de decolmatare a râului Suhurlui s-au făcut în proporţie de 50 la sută,la Pechea s-au făcut lucrări de decolmatare, însă primarul spune că lipsesc lucrările de îndiguire care să colecteze apa de pe versanţi. Ei, exact asta s-a petrecut din nou la versanţii din apropierea zonei Vameşu. Ne spune chiar vedeta îmbunătăţirilor funciare fără sfârşit, de la ANIF Galaţi regional. Directorul Petre Bărceanu, ieşit cică din incompatibilitate şi uitat în afara răspunderilor ce-i reveneau şi la catastrofa din 2013, relatează de la faţa locului(biroul ANIF, pe fugă către şedinţa de partid): „De la Siret la calea ferată sunt 10 km. Dezastrul s-a produs între Vameş, digul de lângă calea ferată, şi Tudor Vladimirescu. Râul Geru este mărginit de diguri, dar acestea n-au mers până la versanţi. Sunt făcute înainte de 89 şi s-au oprit la vreo 10 km de la şosea. Când vin milioane de metri cubi, valea se umflă foarte tare, şi o ia pe unde apucă. A intrat pe lângă dig şi s-a oprit în partea exterioară a văii, între versanţi şi digul de la calea ferată. S-a creat o căldare cu 3,6 milioane de metri cubi de apă. Ce se întâmplă? Digul fiind al celor de la Apele Române, s-au făcut diligenţe la Ministerul Mediului, să fie continuat digul până la versant. Suntem şi noi implicaţi, cei de la ANIF-Ministerul Agriculturii, cu o staţie de pompare a apei, o staţie de desecare a acumulărilor excesive în Valea Gerului. Vorbim de apa din pânza freatică, nu de ape pluvionare, de milioane de metri cubi. Staţia noastră a fost inundată, n-am mai putut s-o folosim. După ce apa din albia pârâului Geru s-a evacuat, am spart digul, şi s-a evacuat…Noi am avut problema asta şi acum trei ani, cu apa mai mică. De data asta, apa oprită la digul căii ferate a inundat şoseaua şi doar câteva case la Vameş. Au fost şi case inundate…multe…pe Valea Suhurluiului…Acum trei ani m-am ocupat personal la Valea Gerului, am făcut o breşă, am pus un tub, cu stăvilar cu clapet, ca să curgă apa doar într-un sens. Aluviunile au blocat, şi s-a făcut altă breşă. Le-am spus celor de la Apele Române, că dacă tot au făcut altă breşă, să pună o conductă mai mare, de 1000-1200, că e mai greu să se blocheze…De ce nu se face un stăvilar? Este forte greu, e scump, durează, nu ştim dacă ne ajută vremea…Dacă era primăvara, aveai vara în faţă, dar aşa…Am discutat şi de posibilitate ca la un Siret mare, poate să intre apă din Geru pe terenuri, că nu are clapet. E departe totuşi, nu ar fi un risc atât de mare. Nu ştiu ce măsură or fi luat, când a venit dl.Arafat la faţa locului, a zis că poate în primăvară…Cei de la Apele Române au poarta deschisă oriunde…A cui este totuşi responsabilitatea pentru catastrofa inundaţiilor? A Apelor Române, dar cea mai mare responsabilitate o are Doamne, Doamne, că ne-a dat milioane de metri cubi…Şi dv de ce răspundeţi? De staţia respectivă, de desecare. Dar trebuie terminată lucrarea, şi n-ar mai fi probleme niciodată. În cinci ani am avut trei inundaţii. Deci, s-a schimbat clima, nu mai putem să stăm!
