Trecerea la moneda euro i-a nenorocit pe frații noștri bulgari.
E cazul să arătăm empatie și solidaritate față de vecinii de la sud de Dunăre, aflați în aceste momente grele, aproape insuportabile. De când au trecut la plăți în infamul euro, prețurile au scăpat complet de sub control. Atât de tare au crescut, încât… s-au ieftinit.
Un litru de motorină a ajuns la suma absolut astronomică de 5,75 lei.
O tragedie economică. Un dezastru social.
Noi, în schimb, trebuie să fim recunoscători. Profund recunoscători partidului iubit și ilustrului Bolândjan, pentru că în România un litru costă doar 8,20 lei. Un fleac. O nimica toată. Progres european autentic.
Nota bene: bulgarii importă petrol. Noi îl avem gratis, acolo, în măruntaiele pământului. Dar probabil nu știm exact unde, sau nu e al nostru, sau nu contează.
Poza aceasta, făcută ieri în Bulgaria, ar trebui, în mod normal, distribuită de toți. Nu neapărat și textul. Doar poza. Pentru că imaginea spune suficient.
Ea arată, fără retorică și fără metafore, hidoșenia care conduce Republica Securistoidă România.
Un sistem care își jefuiește propriii cetățeni cu o naturalețe clinică.
Dar la ce bun?
Mâine, dacă Sistemul va fixa prețul la 100 de lei litrul, sau de ce nu la 2.000 Lei litrul, vor apărea, ca de fiecare dată, români la televizor care vor rosti calm, resemnat, formula sacră a robului modern:
„Asta este. E scump, dar ce să facem?”
Chiar așa, ce să faceți, neam de robi?
De ce Sarsailă Isărescu nu se grăbește cu moneda euro?
Pentru că, timp de decenii, jocul pe curs a fost una dintre puținele pârghii reale de putere ale BNR. De aici au rezultat mereu bani pt Sistem, pt operațiuni negre.
La început dolarul, apoi euro. un regim de curs „controlat, dar flexibil”, suficient de elastic încât să avantajeze statul, băncile și marile interese, dar niciodată cetățeanul.
S-a știut mereu când să se vândă scump și când să se cumpere ieftin. Nu miraculos, ci instituțional. Oficial si elegant.
Trecerea la euro ar fi închis definitiv acest robinet. Ar fi eliminat posibilitatea ajustărilor „fine”, a echilibrelor convenabile și a costurilor transferate discret către populație.
De aceea euro nu e o urgență. Nu pentru că România n-ar putea.
Ci pentru că unii ar pierde un instrument de control pe care îl stăpânesc prea bine
Într-un sistem de curs controlat, nu rigid, există ferestre favorabile.
Importurile se fac când cursul e jos, iar banii ies din țară când cursul e sus.
Diferența nu e un accident. E un cost structural, transferat către populație prin prețuri și inflație.
Asta face Sarsailă Isărescu de zeci de ani.
Asa a sărăcit romanii si asa a îmbogățit oamenii Sistemului, prin BNR.
Poate va întrebați de ce bulgarii au avut un curs fixat unic pt Leva de aproape 30 de ani.
1 iulie 1997 – Bulgaria introduce un regim de currency board și Leva este legat fix de Marca Germană la un curs stabilit oficial.
1 Leva egal cu 1DM
4 ianuarie 1999 – odată cu adoptarea euro de către Zona Euro, cursul rămâne fixat în mod oficial la 1,95583 leva = 1 euro (echivalentul ratei de conversie DEM – EUR).
13 - februarie - 2026
