Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, România are peste 2,5 milioane de locuințe neocupate, adică aproximativ 25% din totalul fondului locativ.
Acesta nu e un detaliu statistic, este un semnal serios.
În București sunt peste 218.000 de locuințe goale, iar numărul lor a crescut de 2,4 ori în ultimul deceniu.
În mediul rural, aproximativ 1,2 milioane de case sunt părăsite. Lucru observat cu ușurință și în satele de lângă București.
Județe precum Iași, Constanța, Brașov sau Timiș depășesc fiecare pragul de 50.000 de unități neocupate.
Și totuși, prețurile cresc. Chiriile cresc. Entuziasmul investițional crește.
Paradoxul este evident: un sfert din locuințele țării stau goale, în timp ce piața este împinsă artificial de așteptări, credit și iluzia că „imobiliarele nu scad niciodată”.
Istoria economică arată contrariul.
Atât timp cât economia merge și creditul curge, piața poate ignora realitatea. Dar în momentul în care apar vânzările forțate;
-din cauza dobânzilor,
-a impozitelor tot mai mari,
-a scăderii veniturilor sau
– a unei crize externe
ajustarea nu va fi o simplă corecție statistică. Va fi un test de rezistență pentru cei care au confundat investiția cu speculația.
Imobiliarele nu sunt imune la gravitație. Doar că uneori căderea vine cu întârziere.
26 - februarie - 2026
