CONTACT
SIMONGRIG SRL Galaţi
Strada Nufărului nr. 9
e-mail p.grigore@yahoo.com
Telefon: 0744/57.81.79
Ferma – Drum European E 87
Website www.simongrig.ro
Ajungem la gazdele noastre: administrator, acţionari şi salariaţi, în luna mai 2015, acestea reprezentând superba fermă SIMONGRIG, situată între Brateş, la nord, râul Prut şi Basarabia-Slobozia Mare, la est, iar la sud DE 87 care duce la Giurgiuleşti-R. Moldova. Sediul este o căsută chochetă, cu două birouri şi o sală de întruniri, la care ajungi pe o alee înnobilată de lalele, narcise, din dreapta venind o năucitoare aromă, vinovată fiind o mică livadă de pruni. În stânga e un petic de viţă-de-vie, cât o batistă. Apoi începe asaltul pistelor pentru utilaje agricole, de transport, depozitele conforme UE şi hectarele lucrate ca-n palmă, cât vezi cu ochii.
Cuvântul de ordine la SIMONGRIG e NIMIC LA ÎNTÂMPLARE, chiar dacă suntem în plin câmp, la doi kilometri de oraş.
Pământul dă, ce-i dai şi de la suprafaţă
Societatea Comercială SIMONGRIG SRL este administrată de tânărul Costin Grigore, prea prins cu diriginţii de şantier care controlează investiţiile edificate cu fonduri europene. Aşa că interlocutor ne este Petre Grigore, fermier „înrăit”, ştiutor de agricultură cât pământul.
Am început în 2001 cu 1000 de hectare arendate.
Acum mai avem 700 ha, din care 100 ha sunt proprietatea societăţii. Cât vezi cu ochii lucrăm cu 20 de salariaţi care sunt mecanizatori, muncitori agricoli, inginer şef de fermă, inginer electromecanic-partea de depozitare. Aşa că pământul îţi dă şi ce-i dai de la suprafaţă, nu doar din ce pui în el.
Culturile sunt împărţite în două mari categorii: 500 de hectare sunt cultivate cu cereale şi plante tehnice şi 200 de hectare le cultivăm cu legume, rădăcinoase, ceapă, cartofi timpurii, toate suprafeţele cultivându-le şi recoltându-le complet mecanizat. În anumite perioade folosim forţă de muncă specială de la Penitenciarul Brăila.
Perla coroanei: depozitul de 2500 de tone
Ca fermieri, facem parte dintr-un grup de producători, DINAMIC LEG, care deţine un depozit de legume de 3500 de tone, al SIMONGRIG având o capacitate de 2500 tone. Din Dinamic Leg fac parte Eurofruct, patru producători persoane fizice şi noi. Trebuie să vă spun, oameni buni, că m-am simţit ca la o fermă din vestul UE, peste tot la Ferma SIMONGRIG, dar depozitele m-au dat pe spate, de parcă vizionam un film SF!
Fraţilor, depozitele astea sunt dotate cu utilaje pentru condiţionare, care înseamnă sortare, spălare, ambalare pe diverse categorii de greutate şi pe tip plasă şi pungă. Aici, temperatura, umiditatea şi circulaţia aerului sunt controlate prin calculator. Temperatura e de 0,5 – 1 grad Celsius. Umiditatea la ceapă e de 70%, la rădăcinoase este între 98-99%. Legumele sunt păstrate în cutii din lemn de doi metri cubi, cu greutate între 1000 – 1300 kg.
Acestea sunt manipulate cu stivuitoare electrice şi cu gaz special, pentru interior.
Ceapa o uscăm cu arzătoare cu butan, căci la recoltare are 30-35% umiditate şi nu trebuie să vegeteze.
Toate activităţile din depozite sunt controlate de calculator: aprinderea şi stingerea gazului, închiderea-deschiderea ferestrelor, avem inclusiv staţie meteorologică (i se aprind lui Petre Grigore ochii!), ai cărei parametri sunt citiţi pe calculator pentru a corela interiorul cu exteriorul. Astfel de depozite mai avem în judeţ, la Hanu Conachi, unul şi patru în Bădălan, dar noi am fost primii pe ţară, cu un depozit de ceapă.
Aşa că la ora asta, noi împreună cu Grupul depozităm 6000 de tone.
Profil de fermier
Petre Grigore e un bărbat uscat de vânturi, ploi, sudoare şi soare.
Am terminat agricultura generală la Bucureşti, în 1980. De atunci am lucrat ca inginer agronom la IAS Iveşti, devenit Agrovin, ca şef de fermă, la IAS Şendreni (Prolcef), la Agrogal, şase ani ca şef de fermă şi patru ani ca director tehnic, apoi director general. În 2001 am înfiinţat SIMONGRIG şi din 2002 am început să lucrăm terenul.
Între 2005 şi 2008 am fost director al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, perioadă când am devenit judeţul cu cel mai mare număr de proiecte europene accesate, pentru că atunci a fost posibilă şi o bună colaborare cu băncile. Acum birocraţia ne mănâncă, e până la Dumnezeu. Am făcut pionerat în multe: accesare fonduri europene, legislaţie, tehnologie nouă, tehnică nouă. Asta a însemnat multe drumuri în Germania, Franţa şi Olanda, pentru a putea pricepe. Acum, tehnic, ferma SIMONGRIG e la nivelul lor, dar nu şi cu producţia, căci ei scot 100 de tone de morcov şi ceapă la hectar, noi doar 60-70 tone. Motivele … de exemplu, nivelarea solului: la ei e ca… parchetul şi folosesc şi multe îngrăşăminte. Noi nu ne permitem din cauză că nu avem bani.
Păsul nostru
Problemele sunt cele de valorificare. Am încercat să intrăm cu produsele noastre pe supermarketuri. La început au fost reticenţi. Acum, de când vindem sub propiul brand „Dulce ROMÂNESC”, brevetat la OSIM în 2013, parcă s-a mai dezgheţat şi politica lor. Dar şi pentru că românii caută produse româneşti. Măcar de s-ar aplica Hotărârea de Guvern prin care cel puţin 40% din tarabele din pieţe trebuie date producătorilor. Ei trebuie să aibă atestat de producător cu tot ce implică legislaţia. Acum lucrurile sunt clare: nu mai ţine bara-bara cu primarul, căci nu produci pe 200 de ari şi vinzi continuu de parcă ai fi cultivat cinci hectare. Şi încă ceva, să se pună case de marcat şi la tarabă. Eu vând cartoful din depozit cu 50 de bani, inclusiv TVA 24% TVA, iar comerciantul îl vinde de trei mai mult. Dar cel mai multă câştigă intermediarii, angrosiştii. Ei triplează preţul, căci iau de la mine cu 50 de bani, iar el îl dă la tarabagii cu un leu.
Mai mult, exporturile din Polonia, ne rup. Ei sunt la 1000 km de noi, va veni şi TVA de 9%, piaţa Rusiei a căzut, control fitosanitar nu mai e în vamă, căci suntem spaţiu comunitar, nu mai e carantină şi ne aduc boli noi. Aduc ei cartofi uriaşi pentru că aşa le plac românilor, dar ce e peste 5-8 cm nu are însuşiri culinare.
Revin la supermarketuri. Odată cu înregistrarea brandului „Dulce ROMÂNESC”, am început să lucrăm cu METRO, LIDL şi ne curtează şi Kauflandul. Dar, dacă ungurii au reuşit să impună prin lege ca 80% din produsele din supermarketuri să fie autohtone, noi n-am reuşit să impunem măcar 50%, din cauza unor politici transnaţionale cărora nu le pot face faţă guvernanţii noştri.
Avem nevoie de stabilitate în comenzi, cantităţile trebuie să fie predictibile să ştim cum aprovizionăm, căci avem şi camion cu frig.
Deschis – închis la fonduri europene
Investiţiile în fermă sunt în jur de 5 milioane de euro, din care SIMONGRIG a aportat 50%, iar investiţiile pe grupul DINAMIC LEG sunt de 3 milioane de euro, din care noi deţinem 25%, căci aşa prevede legislaţia europeană. Apuc să întrerup şi eu din când în când lecţia de agricultură, tehnică şi management pe care o predă la tot pasul Petre Grigore, Costin, administratorul, fiind tot cu controlorii pe fonduri… Da, s-a lucrat excelent cu fondurile UE, dar acum este aproape imposibil. Ne tratează apriori ca fiind hoţi, căci atâta pot cei din birourile Ministerului Agriculturii care e ordonatorul de credite. EI NU NE DAU NOUĂ, CI NOI LOR, să fie clar!
Iar cei din UE chipurile ne dau fonduri, dar acestea se duc tot la ei, căci nu cumperi utilaje decât din Germania şi Olanda, piese de schimb, aşa că lor le creăm locuri de muncă, nu nouă.
Oamenii şi apa
Aici e problema: calitatea profesională slabă.
Îi învaţăm şi apoi pleacă. Mecanizatorii/tractoriştii nu au nici o şcoală. Vin aici, învaţă şi apoi pleacă, nu e în regulă. Fac ceva cursuri de … o săptămână (!) la Camera Agriculturii a CJG, fosta Consultanţă Agricolă.
Media salariului la noi este de 2000 RON net, plus bonuri de masă, iar vara dăm şi câte un prânz. Dar, fluctuaţia de personal e … mai suntem 3-4 care am început culturile.
IMPUTURILE sunt toate din export. Nu mai avem staţiuni de cercetare şi producere a seminţelor. De aia ne costă 20.000 RON/ha la legume şi de 3.000 RON la cultura mare.
APA … irigăm toată suprafaţa, dar nu putem moderniza instalaţiile din cauză că reţeaua de conducte îngropate este a Agrogal. Din acest motiv de proprietar, nu putem accesa fonduri UE pentru modernizare.
