Falimentul Mehid SA Galaţi, demarat în justiţie în 2015, a ajuns la final luna trecută, când Tribunalul Galaţi a admis raportul final, întocmit de lichidatorul judiciar desemnat în cauză, şi a dispus închiderea dosarului, respectiv radierea debitorului. Iată sentinţa instanţei: “Tip solutie: Legea 85/2006 privind insolventa.
Solutia pe scurt: Admite raportul final întocmit de lichidatorul judiciar SIERRA QUADRANT FILIALA BUCUREŞTI SPRL, în calitate de lichidator al debitoarei societatea MEHID SA din Galaţi, aflată în procedură generală de faliment. În temeiul art. 175 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, dispune închiderea procedurii generale de faliment a debitoarei MEHID SA din Galaţi. Dispune radierea debitoarei din registrul comerţului. În temeiul art. 180 din Legea nr. 85/2014 descarcă lichidatorul judiciar de orice îndatoriri şi responsabilităţi. În temeiul disp. art. 179 din Legea nr. 85/2014 dispune notificarea prezentei sentinţe debitorului, creditorului, lichidatorului judiciar, DGFP Galaţi şi ORC de pe lângă Tribunalul Galaţi pentru efectuarea menţiunii de radiere, precum şi publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă. Cu apel în 7 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Galaţi, sub sancţiunea anulării. Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei astăzi, 06.03.2023.Document: Hotarâre 85/2023 06.03.2023”.
Despre soarta societăţi Mehid, fosta IMEH Galaţi, firmă ajunsă pe mâinile lui Corneliu Mangalea, s-a scris ani de zile în presa locală. Devalizată de bunuri, îndatorată până peste cap, firma şi-a cerut singură intrarea în insolvenţă în 2015. Sediul societăţii, aflat pe str. George Coşbuc nr. 256, abandonat ani la rând, a fost vandalizat, rămânând o ruină ce a devenit loc de depozitare a gunoiului. Într-un final, respectiv în anul 2022, terenul şi ruinile sediului au fost vândute la licitaţie, la ora actuală terenul este pregătit pentru o nouă destinaţie, probabil locuinţe. Oricum, IMEH-ul de altădată a devenit istorie, o istorie tristă, totul fiind cauzat de inducerea ideii de prin anii 1991-1993, că toate uzinele şi fabricile din ţară sunt mormane de fiare, au fost vândute pe nimic unor aşa zişi investitori şi chiar au devenit ruine. Soarta aceasta au avut-o multe alte zeci de societăţi gălăţene, care la rândul lor au devenit istorie de tristă amintire.
