Un fermier român se luptă de mai bine de 15 ani cu mafia din justiţie, care l-a adus în pragul falimentului. Judecătorii din Galaţi au închis ochii la falsuri şi erori grave de procedură, ajungând să pronunţe soluţii contrare unor hotărâri anterioare irevocabile.
Sesizaţi, procurorii SIIJ nu au avut „neobrăzarea” să deranjeze caracatiţa intereselor şi jocurilor de culise din magistratura gălăţeană. Curtea de Apel Iaşi va avea ultimul cuvânt, urmând să decidă dacă îi va deferi justiţiei pe cei vinovaţi de calvarul la care a fost supus fermierul.
Dosarul, având ca obiect plângerea împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, a fost strămutat la Iaşi de la Curtea de Apel Galaţi, adică tocmai fieful judecătorilor acuzaţi de abuzuri grave şi de cumetrii în justiţie.
Secetă cumplită şi datorii la bănci
Grupul de firme Agromec SA, Agriban SRL şi Ianysoil SRL Berheci, administrat de Ion Banu, era, la începutul anilor 2000, una dintre afacerile prospere din agricultura românească.
Omul de afaceri mai avea o fabrică de ulei, brutărie, fabrică de alcool şi un complex de creşterea animalelor.
Ca foarte mulţi dintre fermieri, pentru a-şi dezvolta afacerea, Ion Banu a apelat la credite bancare, inclusiv prin programul SAPARD. De aici însă au pornit necazurile sale.
Au fost câţiva ani de secetă, care au ars la propriu culturile Agromec Berheci. Deşi acestea erau asigurate iar asigurările agricole erau garantate prin lege, statul român a refuzat să plătească despăgubirile. La momentul respectiv, grupul de firme contractase două împrumuturi de la BRD.
Caz de forţă majoră
Primul contract de credit, în valoare de 300.000 lei, a fost încheiat pe 12 luni, fiind ulterior prelungit prin acte aditionale, ultimul în 12 februarie 2010.
Prin al doilea contract, pe o perioadă de 7 ani, prin programul SAPARD, Agriban SRLa luat un credit de 364.000 de lei, ,,pentru achizitia de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente agricole”.
Din cauza secetei care a distrus culturile şi a indolenţei statului de a plăti despăgubirile legale, în valoare de 5.2 miliarde de lei vechi (nici după 18 ani statul nu l-a despăgubit pe agricultor!!!), firma Agriban SRL nu a mai avut cu ce plăti creditele. Ion Banu a invocat clauzele de forţă majoră din contracte, obţinând în justiţie, în 2010, o hotărâre definitivă şi irevocabilă, care îl exonera de la plata creditelor.
„Instanţa constată existenţa cazului de forţă majoră exonerator de răspundere pentru perioada 2003 la zi, pentru întreaga activitate a reclamantei şi a firmelor de grup”, a stablit Curtea de Apel Galaţi în dosarul 4056/121/2008.
Mai mult, şi Uniunea Europeană a recunoscut starea de forţă majoră, scutindu-l pe agricultor de la obligaţia de restituire a fondurilor accesate prin Programul SAPARD.
BRD însă a pornit un adevărat război cu agricultorul, care nu s-a încheiat nici până în prezent, încercând cu orice preţ să-l aducă în sapă de lemn. Şi aproape a reuşit! La această mascaradă judiciară au mai luat parte, printr-o ţesătură de cumetrii, judecători, executori judecătoreşti, evaluatori, lichidatori judiciari şi avocaţi.
Bătaie de joc! BRD a sfidat hotărârea Justiţiei
BRD nu s-a sinchisit de hotărârea definitivă a instanţei care recunoştea forţa majoră şi îl exenera pe fermier de la plata creditelor şi a cerut executarea silită a grupului de firme pentru o datorie care nu mai era exigibilă din punct de vedere legal.
BRD a deschis succesiv nu mai puţin de cinci dosare de executare silită a agricultorului, toate respinse în final de justiţiei pentru că erau ILEGALE!
Cea mai abuzivă tentativă de executare silită, la care au fost complici executori judecătoreşti şi evaluatori, s-a petrecut în 2012.
La 23 octombrie 2012, a fost publicat anunţul de vânzare a fabricii de alcool a firmei Agromec din satul Berheci (Galaţi), gajată pentru suma de 1.3 milioane de lei, dar evaluată de către evaluatorul Dan Vrânceanu şi scoasă la mezat pentru doar 458.400 lei, adică de trei ori mai puţin.
Aceeaşi scamatorie a făcut evaluatorul trimis de BRD şi în cazul utilajelor agricole, achiziţionate prin SAPARD: deşi valorau aproape 1.1 milioane de lei, Vrânceanu a stablit preţul de vânzare la 598.000 de lei, adică la jumătate din preţ.
Evaluările au fost făcute din pix, pentru că aşa-zisul expert nu s-a deplasat niciodată la Berheci pentru a vedea măcar fabrica de alcool şi utilajele.
Abuzul cel mai mare avea să vină însă după evaluarea şmecherească. Înainte să se desfăşoare licitaţia, stabilită pentru data de 29 noiembrie 2012, executorul judecătoresc Costel Mândrilă, a publicat un al doilea anunţ de vânzare. Astfel, pe 19 noiembrie 2012, se anunţa deja a doua licitaţie, cu preţul redus cu 25%.
S-a ajuns astfel la situaţia paradoxală şi nelegală că ambele publicaţii să fie afişate în acelaşi timp, fiind evident că orice persoană interesată să participe la această licitaţie ar fi aşteptat al doilea termen, pentru a achiziţiona la un preţ derizioriu nişte utilaje aproape noi şi un imobil de o valoarea substanţială.
Abuzurile au fost confirmate de judecători, care au blocat executarea silită. O expertiză făcută ulterior la dispoziţia instanţei a stabilit valoarea reală a bunurile, valoare mult mai mare decât cea făcută din ochi de către evaluatorul tocmit de BRD. Cu toate acestea, nici executorul, nici evaluatorul care a trucat valoarea bunurilor nu au fost traşi vreodată la răspundere. Plângerile penale făcute de către Ion Banu au fost respinse de către procurori.
BRD a cerut insolvenţa Agriban pentru datorii prescrise
După ce a pierdut toate acţiunile de executare silită, BRD a pus la cale o altă stratagemă. La 14 august 2014, banca cerut în instanţă deschiderea procedurii insolvenţei faţă de firma Agriban SRL, pe motiv că ar avea „o creanţă certă, lichidă şi exigibilă”, decurgând din cele două contracte de credit, în valoare de un milion de lei. Taman pentru creditele pentru care instanţa îi refuzase executarea silită.
Printr-o sentinţă din octombrie 2016, judecătorul sindic Magdalena Hanu a stabilit, în urma unei expertize dispuse în acest caz, că nu sunt întrunite condiţiile de deschidere a procedurii insolvenţei, întrucât creanţa pretinsă de BRD este prescrisă.
„Ultima plată voluntară din partea debitoarei datează din anul 2010, iar executările silite demarate de creditoare în legătură cu creanţa solicitată în dosarele de executare (…) sunt perimate, nefiind apte să întrerupă termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită”, se arată în hotărâre.
Sentinţă a la George Orwell: „Voinţa debitorului, înlocuită de cea a creditorului”
Începând de la Curtea de Apel Galaţi, s-au activat însă „cumetriile”! Hotărârea pe fond a fost anulată, iar dosarul a fost trimis la Tribunalul Galaţi în vederea deschiderii procedurii insolvenţei.
Pentru a justifica sentinţa în favoarea BRD, judecătorii Alexandru Bleoancă şi Doru Benescu au recurs la un tertip: au pretins că în decembrie 2011 Agriban SRL a făcut o plată voluntară de 7.000 de lei către bancă, şi aşa s-ar fi întrerupt prescripţia datoriei.
În fapt, aşa cum au arătat, de altfel, şi judecătorii fondului, pretinsa plată voluntară a fost o operaţiune automată a băncii, suma fiind un depozit constituit în favoarea băncii la acordarea primului credit, pentru situaţiile în care Agriban SRL nu ar mai fi putut să achite ratele. Depozitul a fost desfiinţat automat, nefiind o operaţiune a Agriban SRL, operaţiune despre care Ion Banu a a aflat abia în instanţă. Prin urmare, nicidecum nu-i aparţine!
Interpretând legea după bunul plac, Bleoancă şi Benescu au arătat în Decizia 96/A din 22.03.2017 că operaţiunea bancară din decembrie 2011 reprezintă „voinţa debitorului” întrucât, prin semnarea contractului de garanţie mobiliară debitorul ar fi acceptat ca voinţa proprie să fie înlocuită cu voinţa împrumutatorului !!! (BRD), astfel că operaţiunea băncii ar reprezenta de fapt operaţiunea Agriban SRL. Nimic mai fals!
Practic, judecătorii au modificat cu de la sine putere clauzele contractului de împrumut, încălcând grosolan prevederile Codului Civil. Magistraţii nu au ţinut cont nici de faptul că agricultorul a avut profit an de an şi nicidecum pierderi.
Atitudinea judecătorului Alexandru Bleoancă este cu atât mai discutabilă cu cât, înainte a intra în magistratură, acesta lucrase, calitate de consilier juridic, la filiala din Bucureşti a companiei americane Ernst & Young. Această companie asigură de mai bine de 20 de ani servicii de consultanţă financiară şi audit pentru BRD Group Societe Generale. Judecătorul Alexandru Bleoancă nu a considerat necesar să formuleze vreo cerere de abţinere de la judecată.
Am întrebat Curtea de Apel Galaţi dacă domnul judecător Bleoancă, în prezent vicepreşedinte al Curţii, a formulat cerere de abţinere în dosar şi dacă se ştie că a lucrat, înainte de intrarea în magistratură la firma care face audit la BRD. În răspunsul oficial adresat redacţiei Curtea de Apel spune că judecătorul Bleoancă nu a formulat cerere de abţinere şi că nu deţine informaţia cu privire la locul de muncă din trecut. Curios, informaţia era în CV…
Cumetriile de la Tribunalul Galaţi
În baza deciziei semnate de judecătorul Alexandru Bleoancă, Tribunalul Galaţi a demarat procedura de insolvenţă a firmei Agriban SRL. La această instanţă, s-au activat cumetriile, iar în scenă a intrat tocmai judecătoarea Magdalena Hanu, care, iniţial, stabilise că datoriile BRD sunt prescrise.
De data aceasta, judecătoarea a comis erori grave de procedură, ba mai mult a închis ochii la acuzaţii de fals în înscrisurile atribuite BRD!
Mai întâi, Magdalena Hanu a luat decizia numirii „pe sprânceană” a administratorului judiciar Specialists Trust Insolvency (STI) SPRL, firmă condusă de Lenuţa Boicu. Prima decizie a acesteia a fost să înregistreze în tabelul creditorilor creanţele BRD. Ulterior, Specialists Trust Insolvency SPRL a luat şi alte decizii controversate, care au determinat Adunarea Creditorilor să-i revoce mandatul, în iunie 2020. De pildă, Boicu a avut grijă să constituie depozite bancare pentru a-şi încasa onorariile, refuzând în acelaşi timp plata facturilor pentru motorină, necesară utilajelor la lucrările agricole!?!
Lenuţa Boicu şi BRD au contestat decizia de revocare, iar judecătoarea Magdalena Hanu i-a dat dreptate.
Mai mult, magistratul a permis avocatei Gina Palade, care reprezintă BRD, să pledeze în proces, fără ca aceasta să depună la dosar împuternicirea avocaţială.
Lăsând la o parte ce zice legea, judecătoarea Hanu a pretins că este de… notorietate locală faptul că Gina Palade este avocatul BRD!?! „Notorietatea locală” nu este însă reglementată de lege pentru a ţine locul mandatului de reprezentare de către un avocat.
Într-un alt dosar al Agriban, strămutat de la Galaţi la Buzău, nu a mai funcţionat „notorietatea locală”, ci legea. Aşa că judecătorii i-au cerut avocatei Gina Palade să vină cu procura avocaţială din partea BRD.
Legăturile judecătoarei Hanu cu avocata Palade
În momentul în care Agriban a contestat calitatea avocatei de reprezentant al BRD, judecătoarea Hanu ar fi trebuit, conform procedurii să-i solicite Ginei Palade să prezinte contractul de asistenţă juridică, ceea ce nu s-a întâmplat. Or, ţine de ABC-ul profesiei de magistrat respectarea procedurii.
Strânsă cu uşa, avocata Gina Palade a depus la dosar adeverinţa nr. 4/26.03.2021 precum şi împuternicirea avocaţială nr. 0147009, pretinzând că sunt semnate de Mihai Tiberiu Selegean în calitate de director general adjunct al BRD.
O expertiză grafologică făcută la solicitarea lui Ion Banu arată însă că semnăturile directorului BRD erau falsificate.
Judecătoarea Magdalena Hanu a stabilit, cu de la sine putere, că semnăturile falsificate sunt, de fapt, reale!?!
Ziarul Cetăţeanul a solicitat Tribunalului Galaţi un punct de vedere referitor la acest caz. Halucinant, reprezentanţii instituţiei au invocat tocmai adresa semnată în fals (potrivit expertizei) drept dovadă a reprezentării legale a BRD în instanţă de către avocata Gina Palade.
Această situaţie ar trebui să deschidă calea unei acţiuni penale care să lămurească dacă este vorba de interese oculte sau doar de o neglijenţă incompatibilă cu profesia. Nici una nici alta dintre ipotezele de mai sus nu scuză însă abuzul făcut de judecătoarea Hanu prin nerespectarea crasă a procedurii.
În acest context pare a fi cu atât mai elocventă informaţia potrivit căreaia soţul judecătoarei, preotul Corneliu Hanu, şi-a făcut stagiul de preoţie în parohia socrului Ginei Palade, preotul Dumitru Palade.
Tribunalul Galaţi a refuzat să clarifice această situaţie spunând că nu deţine informaţia pe care altfel o puteau confirma sau infirma prin simpla interogare a judecătoarei Hanu.
Articolul original poate fi citit aici: https://cetateanul.net/investigatii/mafia-gulerelor-albe-din-justitie-ingroapa-agricultorii/
