logoImpact EST nr. 893 - 27.11.2021

Vă promitem că nu vă infectăm. Am aranjat cu virusul. O zi, n-o crăpa. Jălanie ce face Iohannis. Acuma, nu-i vorbă, că nici ceilalţi foşti preşedinţi n-au fost muţi, în perioada de campanii electorale. Începând cu Iliescu şi până la, inclusiv Băsescu. Dar felul în care se milogeşte actualul, şi care are origini germanice, pare aproape neverosimil.
Prin exacerbarea zilnică, n-a înţeles că enervează şi plictiseşte, iar rezultatul va fi invers.
Şi-acum, să dăm curs unei intervenţii televizate a şefului statului, privind PLANUL NAŢIONAL DE REDRESARE ŞI REZILIENŢĂ, ultima şansă (sic) pentru dezvoltarea infrastructurii.
Ar fi vorba de 30,4 miliarde de euro, din care peste 64% sunt alocaţi pentru dezvoltarea infrastructurii din toate domeniile de activitate pe coordonatele tranziţiei verzi şi a combaterii efectelor schimbărilor climatice. Proiectele trebuie finalizate până în vara anului 2026 şi trebuie să conţină o parte de reformare a domeniului cărora i se adresează. Înainte de a trece la o analiză mai pragmatică a acestui plan sorginte exclusiv liberală, vreau să mărturisesc, că, nici vorbă să mă aflu în vre-un fel, pe partea stângă a eşichierului politic. Cred că, mai degrabă urmează, celebrul dialog din poveste:
– Drept Ioane, drept cocoane!!
Ca să mă apuc să dau curs la toată poliloghia debitată de maistrul în politichie Klaus, ar însemna să plictisesc pe cititori. Că proiectul a fost lansat în dezbatere publică de către Ministrul Fondurilor Europene cu o întârziere de peste 45 de zile. La ceremonie au participat (cine şi-ar fi închipuit altfel?) preşedintele Klaus Iohannis, primul ministru Ludovic Orban şi Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene. S-a specificat că totul va fi nemaipomenit de bine, cu condiţia ca Ungaria şi Polonia să nu ne mai blocheze în continuare. Despre ce fel de blocaj, sau care sunt motivele acestei frâne, nu spune nimeni o vorbă.
Înaintea prezentării PNRR, preşedintele Iohannis a spus: „În anii următori, ţara noastră va implementa un nou model de dezvoltare economică bazat pe investiţii, inovaţie şi competitivitate. Fondurile pentru recuperarea economică vor trebui să fie utilizate inteligent, în beneficiul românilor.” Ce să spun! Faptul că românaşul, mereu păcălit, nu mai crede în promisiunile politicienilor, nu-i de mirare. Dacă clasa politică apărută după 1989 a avut nevoie de 30 de ani pentru a reuşi să dezamăgească grav, cred că va fi nevoie de încă pe atât pentru a le reda încrederea. La rândul său, premierul Urban a declarat: „Suntem pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă”, bla, bla, bla. Nu ştiu de ce (ba ştiu dar nu vreau să spun) vorbele domniei sale sunt reci, seci, lipsite de consistenţă şi de credibilitate. Din două în două cuvinte bagă ameninţarea cu pandemia, câţi morţi, câţi infectaţi, etc. Referitor la punerea în dezbatere publică a PNRR, Victor Negrescu, deputat european din partea PSD, a declarat înaintea desfăşurării evenimentului la care au participat reprezentanţii principalelor autorităţi ale statului: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie să fie rezultatul unui consens naţional. Conform recomandărilor instituţiilor europene, acest plan ar fi trebuit realizat prin consultarea societăţii civile, a sindicatelor şi a patronatelor. Pentru consistenţă, dar mai ales pentru a transforma planul într-un instrument de dezvoltare sustenabil ar fi fost ideal să fie aprobat de Parlamentul României. Banii alocaţi României sunt distribuiţi pe baza unei formule stabilite de Comisia Europeană, ţara noastră nu a negociat nimic. Jumătate din suma alocată reprezintă împrumuturi, pe care trebuie să învăţăm să le folosim, iar restul sumelor trebuie achitate din contribuţii proprii sau noi taxe europene.
Victor Negrescu, a continuat: Timpul de implementare a PNRR-ului este foarte scurt. Şi în acelaşi timp, complex. În acest plan celebru, care, chipurile, se tot spune că a fost pus în dezbatere publică, s-au stabilit câteva capitole, pe care le vom aminti succint.
• Investiţii şi reforme
Aici amintim doar că PNRR împarte alocările de fonduri pe trei piloni principali:
1-Tranziţia verde şi combaterea schimbărilor climatice.
2-Serviciile publice, dezvoltarea urbană (rurală?) şi valorificarea patrimoniului.
3-Competitivitate economică şi rezilienţă.
• Finanţare consistentă pentru proiectele din domeniul energiei.
Aici am puncta chestiunea cu inelul electric al României, cu toată complexitatea lui de surse de energie diversificate. Pentru infrastructura din sănătate PNRR alocă 1,83 miliarde de euro, destinaţi construirii de unităţi sanitare noi, extinderi la construcţiile existente, aparatură pentru oncologie şi pentru secţiile de boli cardio-vasculare.
• Bani pentru modernizarea educaţiei.
Aici, având în vedere situaţia actuală, comentariul meu devine inutil. Toată lumea poate crede ce vrea.
• Digitalizarea economiei şi administraţiei, obiectiv prioritar.
În punctul acesta am constatat că autorităţile actuale au făcut un „fix” pentru cifra „8” şi anume: Opt spitale regionale (S.F.), opt depozite de stocare a legumelor şi fructelor provenite de la micii producători, şi nu în ultimul rând, opt depozite regionale de echipamente medicale pentru situaţii de urgenţă.
Diversificând puţin, am mai băgat pe ţeavă construcţia a cinci depozite regionale de cereale, patru depozite frigorifice şi două pentru produse petroliere.
Construcţia şi operaţionalizarea a 100 de subunităţi de pompieri noi şi completarea cu 700 de ambulanţe pentru parcul auto.
Despre stupi pentru sărmanele roiuri de COVID-19, care în felul acesta vor trebui să ierneze în frig, despre renii lui moş Craciun, despre tablete, laptopuri, copii, nimic. Şi-apoi, după cum se ştie din bătrâni, limba n-are oase. Iar minciuna este tot o vorbă.

Ioan Dan PINTILIE 11 - decembrie - 2020

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Doi judecători ai C

Justiţiabilul Ion Banu este de zeci de ani într-o bătălie ...

Ex-deputatul gălă

Implicat într-un dosar de corupţie, alături de prim-procurorul gălăţean Roşca ...

Guvernul Ciucă ia

Eficientizarea companiei TAROM, continuarea procesului de modernizare a infrastructurii aeroportuare ...

Având şapca lui Le

Dacă intraţi pe siteul Impact-est şi daţi căutare, sus ...