logoImpact EST nr. 708 - 18.12.2017

După 10 ani de zile în care dosarul tranzacţionării ilegale a acţiunilor Elnav SA a fost tergiversat la DIICOT Bucureşti şi la DNA Bucureşti, avem în sfârşit o concluzie a DNA Galaţi, de genul „o veste bună şi-alta rea”. Vestea bună este că procurorii DNA au ajuns la concluzia că infracţiunile au fost săvârşite de Corneliu Mangalea, Cătălin Chelu şi Ion Panaghia, cu complicitatea funcţionarilor de la Comisia Naţională a Valorilor Imobiliare. Vestea rea este că în Ordonanţa nr 13/P/2017, emisă de DNA- ST Galaţi pe 22 februarie, se spune că dosarul va fi clasat pentru că între timp infracţiunile s-ar fi prescris. Cel păgubit prin tranzacţiile cu acţiunile Elnav, Gheorghe Mardare, a deschis acţiune la Tribunalul Galaţi, împotriva rezoluţiei prim-procurorului Diana Alexandru, pentru că infracţiunile din dosarul „Elnav” nu puteau fi prescrise înainte de 18 iunie 2018.

Dosar identic cu cel în care a ajuns după gratii Voiculescu

Vom reveni cu mai multe detalii despre cei zece ani de tergiversări în anchetele DIICOT şi DNA. Avem inclusiv un episod legat de fosta şefă DIICOT, Alina Bica, cea care a fost primul procuror de caz în dosarul instrumentat de DIICOT „Central”. Acum, pentru o mai bună înţelegere a speţei, vom reaminti ce s-a întâmplat în 2006, când au avut loc tranzacţiile ilegale. Este un caz similar cu cel al Afacerii „ICA”, în care a ajuns după gratii Dan Voiculescu.

Acţiunile Elnav, vândute la preţ de „black friday”

În februarie 2006, SIF Moldova deţinea 58% din acţiunile Elnav, alte 40% erau deţinute de patronul SC Nicorex SRL Galaţi, Ion Panaghia în asociere cu patronul Total Service SRL, Gheorghe Mardare, restul de 1,9% acţiuni fiind deţinute de „cuponari”. Pe 28.02.2006, SIF Moldova, al cărui preşedinte CA era Cătălin Chelu, a vândut pachetul de 58% firmei Metal Grup Industrie SRL Galaţi, care aparţine prietenului lui Chelu, omul de afaceri Cornel Mangalea. Faptul că între Chelu şi Mangalea a existat un aranjament e dovedit şi de argumentul că tranzacţia s-a făcut prin intermediul Societăţii de Investiţii Financiare controlate de Chelu, EldaInvest Galaţi. Preţul convenit a fost de 0,65 lei/acţiune. În total, Mangalea a plătit SIF Moldova 515.691 lei, adică 143.000 euro, la cursul din 28.02.2006. Preţul acţiunilor a fost subevaluat, pentru că în 2005 Elnav fusese evaluată de Romcontrol SA Bucureşti la 11,4 milioane euro, iar în aceste condiţii pachetul de 58% deţinut de SIF Moldova valora 6,61 milioane euro. Nu 143.000 de euro. Adică de 46 de ori mai mic!

Subevaluare dovedită chiar de Mangalea

Evoluţiile ulterioare ale preţului acţiunilor Elnav susţin varianta subevaluării. Spre exemplu, pe 24.08.2006, Mangalea a făcut o majorare a capitalului Elnav cu 400.000 de acţiuni, iar atunci valoarea nominală a unei acţiuni a fost de 2,5 lei noi, adică cu 400% mai mare decât preţul tranzacţiei!

Pe furiş, Mangalea a mai luat 40% de la Panaghia

După câteva luni, pe 20.06.2006, Mangalea a căzut la înţelegere cu Ion Panaghia, unul dintre cei doi asociaţi, cumpărând şi pachetul de 40%. Această tranzacţie, efectuată tot prin firma controlată de Chelu, EldaInvest, a fost înregistrată la CNVM sub nr 1.799.975. Pe 08.08.2006, Metal Grup Industrie deţinea 98,11% din acţiunile Elnav. Tranzacţia cu pachetul de 40% din acţiunile Elnav a fost o înşelăciune, conform art 215 Cod Penal, pentru că Panaghia a vândut pachetul de 40% fără ştirea celuilalt asociat, Gheorghe Mardare. În 2003, SC Total Service SRL, administrată de Gheorghe Mardare şi SC Nicorex SRL, administrată de Ion Panaghia, se asociaseră pentru „producţie şi vânzări în domeniul tehnologiei electroradiante”. În martie 2004, Nicorex l-a împuternicit pe Gheorghe Mardare să achiziţioneze 546.899 de acţiuni Elnav. Tranzacţia a fost efectuată. În procesul verbal al CA-ului Nicorex, din 7 iulie 2004, se precizează că „drepturile juridice, economice şi financiare dobândite de asociaţi nu pot fi folosite numai de una din părţile contractante, fără acceptul scris al celeilalte părţi”. În concluzie, Panaghia nu putea vinde lui Mangalea cele 40% din acţiunile Elnav fără acordul scris al lui Gheorghe Mardare.

Ambele tranzacţii au fost ilegale

Nici SIF-ul lui Chelu, nici Panaghia nu puteau vinde acţiunile deţinute la Elnav SA, pentru că la acea dată societatea era în lichidare judiciară, în dosarul 201/LJ/2005, aflat pe rolul Tribunalului Galaţi. Tranzacţia era ilegală, fiind interzisă de Legea „Insolvenţei”, nr 85/2006, coroborată cu sentinţa 360/22.09.2005 a instanţei de la Tribunalul Galaţi în dosarul 201/LJ/2005 şi Decizia Curtii Constitutionale 182/1999. Legea spune că tranzacţiile efectuate fără acordul judecătorului sindic sunt nule şi cum nu exista un asemenea acord, cele două tranzacţii cu acţiunile Elnav comise de SIF Moldova şi Nicorex erau nule de drept.

Dosarul „Elnav”, preluat de DIICOT Bucureşti

Anchetarea tranzacţiilor cu acţiunile Elnav a fost preluată de DIICOT Bucureşti, după ce, în dosarul 215/P/2007, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a respins cererea lui Mardare prin rezoluţia din 16.07.2007, a prim-procurorului Nicolae Chirilă, în care se spunea că este „un litigiu de natură civilă”. Ulterior instanţa Tribunalului Galaţi a dispus reluarea cercetărilor, Curtea de Apel a anulat sentinţa Tribunalului şi astfel dosarul a ajuns la DIICOT Bucureşti, fiind conexat în dosarul 394/D/P/2007, în care mai erau conexate şi alte dosare în care Cătălin Chelu mai era acuzat de manipularea pieţei de capital şi de preluarea ilegală a pachetului majoritar de acţiuni al SC Plase Pescăreşti SA Galaţi.

DNA Galaţi: infracţiunile au fost săvârşite, dar s-au prescris!

După 9 ani, timp în care dosarul a tot fost tergiversat la DIICOT Bucureşti şi DNA – Structura Centrală, pe 26 octombrie 2016, Gheorghe Mardare a sesizat DNA Galaţi în legătură cu faptul că la tranzacţionarea ilegală a celor 98% din acţiunile Elnav sunt complici şi reprezentanţii Comisiei Naţionale a Valorilor Imobiliare, care ar fi trebuit să suspende tranzacţiile. Pe 16 ianuarie, prim-procurorul DNA – ST Galaţi, Diana Alexandru, a dispus începerea urmării penale „in rem” pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art 13, indice (2), al Legii 78/2000 referitoare la faptele de corupţie. Două luni mai târziu, DNA Galaţi a clasat cauza. Procurorul Gabriela Popescu a stabilit că o astfel de faptă e pedepsită cu de la 2 ani şi 8 luni până la 9 ani şi 4 luni de închisoare, iar faptele prevăzute de art 10 al Legii 78 sunt pedepsite cu de la 3 la 10 ani de închisoare. În baza art 154 lit (c) CP, termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani când pedepsele penale sunt mai mari de 5 ani, dar nu mai mari de 10 ani. Concluzia a fost că răspunderea penală pentru tranzacţionările ilegale a acţiunilor Elnav s-a prescris în 2014. „Având în vedere faptul că s-a sesizat comiterea infracţiunilor precizate în cursul anului 2006, se constată faptul că, în cazul ambelor infracţiuni sesizate, termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit în cursul anului 2014. Prin urmare, în cauză se va dispune clasarea acesteia faţă de acţionarii SC Elnav SA, respectiv faţă de funcţionari din cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art 13, indice (2), din Legea 78/2000”, se spune în Ordonanţa nr 13/P/2017, emisă de DNA Galaţi pe 22 februarie 2017.

Încadrări juridice neluate în seamă de DNA

Gheorghe Mardare s-a consultat cu avocaţii şi a depus la Tribunalul Galaţi o plângere împotriva soluţiei prim-procurorului, prin care cere anularea Ordonanţei nr 13/P/2017 a DNA Galaţi, prin care a fost precrisă răspunderea penală şi clasat cazul. În primul rând, este contestată încadrarea juridică, pentru că nu au fost luate în calcul şi prevederile art 309 CP, care se referă la „consecinţele deosebit de grave” ale unei tranzacţii, definite de art 183 CP, ca fiind „o pagubă materială mai mare de 2.000.000”. Cum Romcontrol evaluase Elnav la 11,4 milioane de dolari, prin tranzacţionarea acţiunilor Elnav la un preţ de 46 de ori mai mic decât cel rezultat din evaluare, este mai mult decât evident că sunt îndeplinite condiţiile acestei încadrări juridice. Altă încadrare juridică ce ar fi trebuit să fie luată în consideraţie de DNA este aceea prevăzută la art. 35 al. (1) CP, care se referă la infracţiunile săvârşite în formă continuată. Cum au avut loc două tranzacţii, una pe 28.02.2006, cu cele 58% din acţiunile Elnav deţinute de SIF 2 Moldova şi o alta pe 20.06.2006, cu pachetul de 40% din acţiuni deţinut de Panaghia şi Mardare, sunt întrunite şi condiţiile încadrării la infracţiuni în formă continuată. Evident, prin noile încadrări juridice s-ar ajunge la alt cuantum al pedepselor şi în aceste condiţii nu ar mai funcţiona raţionamentul în care răspunderea penală a fost prescrisă după 8 ani. Limita specială la care urmează să fie raportată prevederea art 154 CP este de 14 ani. Aşadar, prin luarea în consideraţie a celor două încadrări juridice, infracţiunile constatate de DNA nu ar putea fi prescrise mai devreme de anul 2020.

Termenul prescrierii curge din 2008, nu din 2006

Un alt element al judecării legalităţii prescripţiei se referă la data de la care curge termenul prescrierii infracţiunilor comise de Panaghia şi Mangalea. Spre exemplu, în cazul lui Ion Panaghia, acesta ar fi momentul iunie 2008, nu 2006. Mai precis data de 16 iunie 2008, când Curtea de Apel Galaţi a menţinut sentinţa Tribunalului, de scoatere de sub urmărire penală a lui Panaghia sub motivaţia că litigiul este de natură civilă. „În analiza faptelor, descrise prin plângerea penală, raportat la oportunitatea existenţei unui caz ce ar înlătura răspunderea penală a făptuitorilor, urmează să aveţi în vedere că un eventual termen al prescripţiei răspunderii penale ar curge, în speţa de faţă, de la data de 16.06.2008, moment la care s-a realizat un ultim act de urmărire penală faţă de faptele ilicite descrise”, se spune în plângerea adresată de Mardare Tribunalului Galaţi. Aşadar, chiar şi în condiţiile în care DNA ST Galaţi nu a luat în calcul cele două încadrări juridice, „consecinţele deosebit de grave” ale unei tranzacţii şi comiterea infracţiunilor în formă continuată, infracţiunile comise de Panaghia şi Mangalea nu pot fi prescrise mai devreme de 16 iunie 2018.

Ultima oră

Marţi, 13 iunie, a avut loc primul termen în cazul prezentat, Preşedintele Instanţei Tribunalului Galaţi fiind judecătorul Florian Costin, şeful Secţiei penale a tribunalului. Dosarul a rămas în pronunţare. Dar ştirea bombă este că ”judecătorul are o înregistrare în care C. Mangalea se laudă cu faptul că judecătorii şi procurorii sunt la dispoziţia lui”, ne-a mai comunicat petentul nostru.
Vom reveni cu detalii.

Iani Costea 16 - iunie - 2017

Lasa un raspuns


MĂRGĂRIT În mand

El declară, în ciuda DLAF, că a împrumutat-o pe maică-sa ...

Panaitescu a intrat

Luni, 4 decembrie 2017, în jurul orelor 11,15 am avut ...

Preşedinta UNJR vre

“Contrar tuturor sloganelor pe care le-au vehiculat unii şi alţii ...

Important

ADMINISTRATIA PIETELOR AGROALIMENTARE SA organizeaza in data de 19.12.2017 ora ...