Mircea Scântei era prin anii 2000-2003 un lider sindical de viitor. Datele sale socio-profesionale, intelectuale şi fizice (un bărbat tânăr, spălat, bărbierit, elegant şi neasudat&umflat – după modelul de lider sindical!) îl recomandau drept conducător de destine. Dar, îmbătrâniţii în rele din lumea subterană a sindicalismului fesesist din Sidex au avut grijă să-i gâdile orgoliul şi să scape, astfel, de el. L-au desemnat să le reprezinte interesele în centrala sindicală FSS Metal din capitală, la care federaţia de pe platformă era afiliată. Aşa a mucegăit ani buni Mirciulică pe la Bucureşti, perioadă de când nu l-am mai întâlnit şi în care a şi fost ca absent în gazete.
Recent, voci exaltate din presă l-au dat pe Mircea Scântei drept posibil candidat de primar al Galaţiului din partea pesede Galaţi. L-am chestionat în legătură cu acest aspect şi am aflat lucruri total opuse pieţei presei. Mai întâi, că Scântei nu este membru pesede. Apoi, că nici vorbă să aspire la o astfel de funcţie, darămite să candideze. Cu acest prilej am aflat că de câţiva ani a revenit la matcă de prin coclaurii Bucureştiului şi că lucrează în ArcelorMittal. Nu mi-a putut spune ce funcţie ocupă, contractul cu clauză de confidenţialitate interzicându-i să vorbească presei despre asta.
Aşa că pesede rămâne, în continuare, fără un candidat scos la încălzire, soluţia fiind tot reîncălzirea lui Stan, prof. univ. dr. Aurel Nechita încă lâncezind în pacea galeriei de viţă-de-vie care i-a crescut pe terenuri uzurpate!
