În sfârșit CNA ,,apără” democrația: politicienii pot vorbi în Parlament, dar nu pe Youtube
De două săptămâni, CNA a descoperit soluția miraculoasă pentru a salva România de la propaganda politică: a decis să interzică politicienilor și candidaților să mai modereze sau să prezinte emisiuni de știri și dezbateri, fie ele la televizor, pe Youtube, pe Tiktok sau pe Facebook. Așadar, dacă un deputat urcă la tribuna Parlamentului și vorbește două ore, e libertate de exprimare. Dacă același deputat aprinde o cameră web și face un podcast, e brusc un pericol pentru audiovizual și trebuie sancționat!
Marele duşman comod al CNA: politicianul cu cameră web
Decizia 573 pare să pornească de la o frică teribilă: aceea că oamenii politici ar putea… să vorbească. Nu pe holurile Parlamentului, nu la conferințe de presă, ci acolo unde publicul îi poate asculta fără filtru: pe internet. De ce să le lăsăm cetățenilor libertatea de a da play sau stop unui clip, când putem să-i „protejăm” de tentațiile digitale? Ne protejează şi pe noi CNA în sfârșit!
Mihail Neamțu, Gheorghe Piperea ș.a.m.d. , fiecare cu podcastul și publicul său. Nu contează că emisiunile pot fi închise de publicul neinteresat printr-un simplu click pe butonul X. Important este ca CNA să îi scutească pe români de acest efort insuportabil. Așa că, în loc să-i lăsăm pe oameni să decidă ce ascultă, instituția a ales soluția mai simplă: tăcerea totală.
Constituția, doar un decor?
Pentru CNA, Constituția e mai degrabă o ilustrație frumoasă, un fel de decor de studio.
Articolul 29 din Constituție spune limpede:
,,Art. 29 – Libertatea conştiinţei
(1) Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale”
Articolul 30 e și mai clar:
,,Art. 30 – Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.”
Ce face CNA prin Decizia 573? Exact opusul. Ia libertatea de exprimare, declarată „inviolabilă”, și o ciopârțește prin reglementări. Introduce o cenzură mascată, deși Constituția interzice explicit cenzura „de orice fel”. Creează cetățeni de categoria B (politicienii reduși la tăcere) deși articolul 29 garantează că nimeni nu poate fi constrâns să renunțe la opinia sa.
Cu alte cuvinte, CNA nu doar că sfidează democrația, ci încalcă legea fundamentală a statului. În loc să apere drepturile cetățenilor, instituția se erijează în gardianul tăcerii. Într-o țară normală, o asemenea decizie ar fi anulată instantaneu de Curtea Constituțională și cei care au emis-o ar răspunde pentru abuz.
Parlamentul devine loc „sigur” unde poți vorbi, internetul devine loc „interzis” unde CNA decide cine are voie să deschidă gura. Aceasta nu mai este reglementare: este cenzură politică pe față, o încălcare grosolană a libertăților fundamentale garantate de Constituție.
În fond, cum să-i lăsăm pe cetățeni să distingă singuri între un podcast și un discurs electoral? Mai bine decidem noi, de la CNA, ce e „emisiune”, ce e „campanie” și, mai ales, cine are voie să vorbească. Restul, la revedere!
Ironic, CNA nu vede nicio problemă dacă un politician postează singur filmulețe de campanie pe Youtube. Dar dacă își face un decor mai arătos, are rubrici și invitați, brusc devine televiziune clandestină și trebuie „reglementată”.
Cu cât mai irelevant, cu atât mai bine
Noua reglementare obligă creatorii de conținut să se înregistreze la CNA, dacă îndrăznesc să aibă audiență, să câștige bani sau, blasfemie! Să își organizeze producția. Practic, dacă vlogul tău e de succes, ai șanse mari să devii brusc suspect. Însă dacă nu te urmărește nimeni, ești liber să vorbești cât vrei: libertatea de exprimare e direct proporțională cu irelevanța ta!
Politicienii, cetățeni de categoria B
Codul CNA instituie o categorie specială: „politicianul amuțit”. Profesorul universitar poate face podcasturi, actorul poate modera dezbateri, avocatul poate invita pe cine vrea. Dar deputatul, senatorul sau candidatul la primărie trebuie să tacă și să scrie comunicate. Într-o democrație, unde pluralismul ar trebui încurajat, CNA reușește performanța de a transforma libertatea de exprimare într-un privilegiu condiționat de absența candidaturii.
Pluralismul adevărat presupune tocmai libertatea de a auzi și vocea care te enervează, și pe cea care îți place, și pe cea care îți pare absurdă. Doar așa poți înțelege lumea în toată complexitatea ei. Însă CNA ne propune o viață mai simplă: fără zgomot, fără contradicții, fără deranj. Doar că, în lipsa pluralismului, democrația riscă să rămână doar un decor frumos, la fel ca studioul pe care îl suspectează instituția ori de câte ori vede o cameră și un microfon.
CNA își poate trece în palmares o mare victorie: a salvat România de la teribila amenințare a podcastului cu politicieni. Desigur, corupția, lipsa de transparență și discursul duplicitar rămân la locul lor, dar măcar n-o să le mai vedem pe Youtube.
2 - octombrie - 2025
