Nu puține sunt comunele din județul Galați unde ultimile două decenii au marcat o aplecare asupra creșterii confortului locuitorilor și chiar aducerea de investitori în mediul rural. La o evaluare succintă, constatăm că sunt comunități rurale unde sătenii se bucură de asfalt chiar și pe drumurile de exploatații agricole, și-au tras gaze și au spus adio clasicei butelii, au apă curentă și canalizare, astfel că haznaua din dosul curții a rămas o amintire comică.
Salutând evoluția, nu avem cum să nu privim cu lacrimi în ochi o comunitate unde progresului i s-a cântat prohodul, unde timpul a stat în loc, unde investițiile lipsesc în general, iar puținele care au fost demarate sunt caracterizate de dispreț față de semeni și banul public, fie nu sunt funcționale, fie sunt de mântuială. Vorbim de Frumușița, o comună situală la 25 km de municipiul reședință de județ, în care-și duc veacul peste 5.000 de suflete.
Actuala administrație locală, reprezentată de Stoica Paraschiv- primar și Sorocoleț Ștefan-viceprimar nu s-au îngrijit de atragerea finanțărilor europene și s-au mulțumit doar cu bugetul propriu și fonduri de la bugetul de stat.
Plimbându-te prin comună, nu ai cum să nu observi gunoaiele, motiv pentru care a fost sancționată de Garda de Mediu Galați în repetate rânduri pentru modul defectuos în care au înțeles să abordeze problema deșeurilor. Analizând rețelele de socializare, constatăm că mașina de gunoi mai mult absentează decât e prezentă, deși taxade salubrizare nu este deloc de neglijat. Lăudabilă activitatea vicelui de a informa populația, dar rușinoasă în același timp, constituind o dovadă a neputinței.
De altfel aceleași gunoaie au făcut comunitatea celebră în toată țara odată cu vizita activiștilor de mediu Saioc Marian și Șandor Maria, cei care au fost agresați și jigniți de către primarul în funcție.
Ideal este să te plimbi la pas prin comunitate, dacă nu vrei să îți plângă amortizoarele și articulațiile de la direcția mașinii. Rețeaua de drumuri lasă de dorit, declarându-te mulțumit atunci când reușești să rulezi pe o secțiune pietruită. Probleme întămpini și dacă te deplasezi la pas. Motivul îl reprezintă lipsa trotuarelor. Sunt zone unde cetațenii, fie ei copii care merg la școală sau bătrâni care se duc la biserică, sunt nevoiți să se deplaseze pe partea carosabilă a drumului național ce leagă orașul Târgu Bujor de reședința de județ. Nu puține au fost accidentele care ar fi putut fi evitate dacă ar fi existat trotuare corespunzătoare.
Este adevărat că sunt în curs lucrările la trotuare pe o porțiune din DN, dar dacă te uiți, plângi cu vorbe! După ce au curățat vegetația, a fost împrăștiat un strat fin de nisip, peste care a fost turnat betonul care, în unele zone nu are mai mult de 5cm și este deja crăpat. Sătenii văd, vorbesc și comentează despre faptul că solul nu a fost compactat, lipsa balastrului și plasei de armare, precum și despre grosimea insuficientă a stratului de beton. Câinii latră, caravana trece și lucrarea avansează…
Alimentarea cu apă potabilă s-a făcut până anul trecut prin serviciul propriu, când cei doi aleși au ales să dea curs unei dorințe mai vechi a Galațiului și să delege către Apă Canal serviciul de alimentare cu apă potabilă. De ce spunem că era o dorință mai veche? Pentru că documentele existau in primărie încă din 2014, dar răposatul primar, Munteanu, nu a vrut să renunțe la resursa comunei. Pe lângă comoditatea celor care ar fi trebuit să se implice, un alt motiv a fost și nepriceperea factorilor de decizie, iar unele voci spun că bugetul serviciului propriu al primăriei ar fi fost victima lăcomiei unor persoane rău intenționate, care au scăpat până acum de brațul lung al legii.
Rețelele sociale conțin postări și comentarii ale locuitorilor cu privire la calitatea apei asigurată de Apă Canal, cu același preț ca la Galați, poze la care cetățenii se văd nevoiți să se amuze de“cafeaua care le curge la robinete”.
Mai mult decât atât, contractul de delegare este unul păgubos pentru comunitate, pentru că Primăria se obligă ca după primirea redevenței anuale de la Apă Canal, să o vireze în contul aceleeași societăți!
Apă Canal ar fi dorit să preia și canalizarea, dar cum singura porțiune existentă ar fi subdimensionată, s-a aflat în imposibilitate. Că a venit vorba de canalizare, trebuie menționat că ea ar trebui să sfideze gravitația, din cauză că între conductă și gospodorii sunt diferențe de nivel de câțiva metri, motiv pentru care mulți săteni nu s-au putut branșa. Chiar și așa, canalizarea refulează frecvent iar funcționalitatea ar fi asigurată de un apropiat al înaintașilor comunității care vidanjează în vale și deversează în deal, singurul câștigător fiind propriul buget.
În aceste condiții, înființarea rețelei de gaze naturale pentru locuitorii comunei Frumușița rămâne un vis frumos. Chiar și în situația în care s-ar face, mai mult ca sigur ar avea probleme, pentru că ar fi prea frumos să fie adevarat.
În timp ce sătenii declară că le e rușine să spună că locuiesc în Frumușița, edilul -Stoica Paraschiv- se concentrează pe plătit publicații precum Ghidul localităților moldave, care să-i laude mărețele realizări închipuite în vederea creșterii stimei de sine, precum și pe cheltuirea banilor din buget pentru achiziția unor produse precum expresorul de cafea. Cu un asemenea mentor, Ștefan Sorocoleț nu cunoaște limitele penibilului și se mulțumește să se posteze pe rețelele de socializare, la recepția toaletei școlii, cu 2 pișoare… și alea montate strâmb.
Nu se accesează fonduri europene pentru că documentația e stufoasă și controlul fiecărui leuț este pe măsură iar “mulgerea”bugetului e mult mai greu de operat ca atunci când lucrarea se execută din bugetul propriu. În acest sens, cel mai bun exemplu este Baza de agrement cu specific pescăresc, care se dovedește a fi sac fără fund, înghițind până acum multe sute de mii de lei fară să aducă vreun beneficiu comunității.
Dacă luam act de faptul că domnii Stoica Paraschiv- primar și Sorocoleț Ștefan-viceprimar ar locui în fapt la Galați, atunci înțelegem delasarea și durerea în cot față de cei care i-au ales.
În aceste condiții nu putem decât să punem 2kg de grâu la fiert și să pregătim coliva pentru pomenirea a ceea ce a fost cândva o comunitate frumoasă și înfloritoare, întrucât, așa cum am precizat, prohodul i s-a cântat demult.
