Asta a fost şi comemorarea martirului ţărănist, ION MIHALACHE, mort în Închisoarea de la Râmnicu Sărat
Pentru ziua de duminică, 5 februarie 2023, am fost invitat, ca gazetar, de către George Codreanu, preşedintele Organizaţiei Judeţene a PNŢ-CD Galaţi şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Coordonare al acestui partid politic isoric, la un eveniment prin care organizatorii şi-au propus aducerea în prezent a istoriei. Dar sâmbătă seara, pe 4 februarie, a fost anunţat de primarul oraşului că Râmnicu Sărat este blocat, poliţia nepermiţând ieşirea autovehiculelor spre judeţele Brăila şi Vrancea, drumurile fiind înzăpezite. Aşadar, nici o şansă să mai putem ajunge la evenimentul în care liderul de la Galaţi, cât şi cel de la Constanţa au fost co-organizatori. În această situaţie, George Codreanu s-a resemnat să ţină istoria în viaţă prin acest minim gest (vezi foto), cu simbol de ALTAR, pe care l-a amplasat în faţa sediului PNŢ-CD, situat pe Faleza Dunării, într-un spaţiu din proprietatea sa. În acest timp, vă garantez că nici o autoritate, şi, culmea, plătită din bani publici, nu a avut bunul simţ să facă un minim gest de plecăciune în faţa istoriei României, ei fiind de naţionalitate bugetară, precum Arhiepiscopia Dunării de Jos, Biserica Catolică, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Partrimoniu, unde se hodineşte pe bani „istorisitorul” Cătălin Negoiţă, precum şi de naţionalitate politică: psd, pnl, usr, pact etc pentru Galaţi. Mai ales şi pentru că, sau din cauză că, martirul Ion Mihalache a fost încarcerat, între 1947-1951, în Închisoarea de Maximă Siguranţă Galaţi.
Patriarhul BOR l-a vizitat pe Mihalache în închisoare şi i-a cerut să se desolidarizeze de Maniu
Am făcut o minimă documentare, în vederea participării la evenimentul din 5 februarie. O să vă redau pe scurt şi telegrafiat, momentele tragice ale martiriului acestui OM.
În 12 noiembrie 1947, Ion Mihalache a fost condamnat la 10 ani de temniţă grea şi degradare civică, fiind obligat şi la plata a 50.000 de lei, cu titlu de despăgubiri către stat.
A decedat în data de 5 februarie 1963, adică acum 60 de ani, în Închisoarea de la Râmnicu Sărat.
A fost vizitat de către Patriarhul BOR, Justinian Marina (pus, din călugăr, în funcţie de către Gheorghe Gheorghiu-Dej), la închisoarea din Râmnicu Sărat, care i-a cerut să se desolidarizeze de Iuliu Maniu, dar a preferat martiriul.
Sunt multe de spus-scris, dar fiecare poate citi de pe net informaţiile corecte şi bine documentate.
Nu îmi rămâne decât să mulţumesc mult colegilor de la Gazeta Râmniceană, căci graţie lor vă putem prezenta o relatare aproape exhaustivă a comemorării istoriei, la care nu am putut participa.
Gelu Ciorici
Data de 5 februarie reprezintă o zi cu semnificaţii deosebite. Se împlinesc 70 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, fost preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, în perioada interbelică şi 60 de ani de la moartea fruntaşului ţărănist argeşean Ion Mihalache, în temniţa comunistă de la Râmnicu Sărat. Comemorarea victimelor regimului comunist s-a desfăşurat în curtea închisorii din Râmnicu Sărat, eveniment la care au participat Preşedintele ICCMR Daniel Şandru, Primarul Municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, Viceprimarul Florian Nicoale, preoţi, reprezentaţii Instituţiilor de cultură, dar şi membrii PNŢ, veniţi de la Constanţa. Evenimentul a început la ora 12:00, cu o depunere de coroane de flori, la troiţa din curtea închisorii, urmată de două acţiuni desfăşurate în paralel, atât la sediul Primăriei Râmnicu Sărat, cât şi la Liceul Teoretic Ştefan Cel Mare, acolo unde elevii au avut parte de o adevarată lecţie de istorie. Totodată, reprezentaţii IICCMER, au depus o coroană de flori şi au aprins lumânări in celula 35, acolo unde a fost încarcerat şi unde şi-a găsit sfârşitul Ion MIHALACHE. Prezent la Râmnicu Sărat, pentru a comemora cele două mari personalităţi ale istoriei noastre: Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, preşedintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Daniel Şandru, a vorbit astăzi despre atrocităţile regimului comunist şi, în acelaşi timp, a declarat că în acest an vor începe lucrările de construcţie ale Memorialului şi a Centrului privind comunismul în România.
Supranumită „Închisoarea tăcerii”, penitenciarul de la Râmnicu Sărat a găzduit o serie de reprezentanţi ai grupărilor politice, clerici greco-catolici şi romano-catolici, precum şi alţi indezirabili. Printre cei încarceraţi aici s-au numărat Ion Mihalache, Corneliu Coposu şi mulţi alţii. Primarul Municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, afirmă că faptele celor două personalităţi sunt o lecţie de onoare şi, totodată, îndeamnă tinerii sa lupte pentru drepturile şi libertatea lor.
Ion Mihalache reprezintă o figură politică marcantă. El a fost fondatorul Partidului Ţărănesc şi vicepreşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc în urma fuzionării partidului său cu Partidul Naţional Român al lui Iuliu Maniu. Ion Mihalache s-a născut la 3 martie 1882 la Topoloveni, Argeş. Fiu de ţăran sărac, dotat cu o capacitate intelectuală de excepţie, a ajuns învăţător. În Primul Război Mondial a luptat pentru apărarea ţării, fiind decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”. De asemenea, a organizat şi a militat pentru victoria referendumului prin care populaţia din Basarabia în 1918 dorea revenirea la România. După Primul Război Mondial a întemeiat Partidul Ţărănesc. Ion Mihalache deţinea funcţia de ministru al agriculturii şi domeniilor (16 decembrie 1919 – martie 1920). În această perioadă a fost adoptată legea din 1920, cunoscută ca „Legea lui Ion Mihalache”, care prevedea repartizarea pentru şcolile agricole şi horticole de terenuri pentru instruirea elevilor. În anul 1926, Partidul Ţărănesc se uneşte cu Partidul Naţional Român condus de Iuliu Maniu, formând astfel Partidul Naţional Ţărănesc. Preşedintele partidului devine Iuliu Maniu, iar Ion Mihalache ocupă postul de vicepreşedinte. Mihalache considera că progresul ţării consta în întărirea agriculturii. El susţinea formarea în mod voluntar a unor cooperative de către ţăranii împroprietăriţi la întoarcerea de pe front, plan pe care l-a pus în aplicare la Topoloveni-Argeş obţinând recolte bune pe suprafeţe optime.Ţăranii de la Topoloveni au beneficiat, astfel, de şcoli superioare, de asistenţă medicală, de cămin cultural, de băi comunale şi, în general, de un standard civilizat de existenţă. În perioada 1928 – 1930, Ion Mihalache a îndeplinit funcţiile de ministru al agriculturii şi ministru de externe. După ce în România s-au instalat comuniştii la putere, Ion Mihalache a fost arestat din cauza diversiunii cunoscute sub denumirea de „Înscenarea de la Tămădău”, după care a fost intentat un proces împotriva unor personalităţi marcante ale PNŢ. În urma acestui proces, a fost condamnat la temniţă grea pe viaţă, 10 ani degradare civică, confiscarea averii şi 50.000 de lei cheltuieli de judecată.
