În 1866, România a adoptat o Constituție inspirată din cea a Belgiei. La putere era Carol I, regele Independenței.
În 1923, după Marea Unire, pe vremea lui Ferdinand, regele Întregitor, a fost adoptată altă Constituție, mai democrată, cu și mai multe drepturi.
În 1938, a fost adoptată o nouă Constituție. Aceasta a pus capăt democrației parlamentare și a instaurat dictatura lui Carol al II-lea.
Știți ce a unit toate aceste Constituții?
Faptul că se menționa religia creștin-ortodoxă ca „religiune dominantă”.
Statul și religia, religia și statul.
Cele două erau strâns legate, spune istoricul Eugen Ciurtin, specialist în istoria religiilor, membru fondator al Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române.
Religia era atât de importantă pentru stat, că unii defineau cetățeanul prin intermediul ei.
De pildă, nu puteai fi cetățean român dacă nu erai și ortodox.
Pe atunci intelectualii vremii căutau cu ajutorul religiei românul perfect și încercau să definească „naționalismul sănătos”, explică istoricul.
Dacă vă este cunoscut termenul, nu îl știți în zadar. A fost menționat de Nicușor Dan recent, de la tribuna Catedralei Naționale.
„În spațiul public nu există suficientă această mărturisire și a aprecierii noastre față de trecutul acestei țări și a unui naționalism sănătos”, spunea președintele României.
Ei bine, Eugen Ciurtin susține că termenul nu e o noutate. Și înaintașii noștri l-au folosit des.
Ciurtin spune că despre „naționalism sănătos” vorbea Alexandru C. Cuza, economist, profesor, antisemit și adept al Extremei Drepte în perioada interbelică.
A fondat Liga Apărării Național Creștine. Știți care era simbolul Ligii? Swastika.
Termenul „naționalism sănătos” era folosit și de Nichifor Crainic. A fost ministru al propagandei în guvernul Antonescu, credea că na7ismul este o soluție perfectă pentru România.
Istoricul Eugen Ciurtin susține că religia și statul au mers mână în mână și în perioada comunistă, chit că statul era oficial ateu.
Abia în 1991, la adoptarea actualei Constituții, oamenii au crezut că statul și religia se separă.
Iată ce scrie în Legea Supremă a țării, la articolul 29, acolo unde se pomenește Libertatea Conștiinței!
„Nimeni nu poate fi constrâns să adere la o credinţă religioasă”.
„Sunt interzise orice forme de învrăjbire religioasă”.
„Cultele religioase sunt autonome față de stat”.
Sunt doar cuvinte, statul nu s-a rupt cu adevărat de religia ortodoxă, consideră profesorul Ciurtin.
Liderii politici români continuă să fie prezenți în biserici. Ba mai mult, folosesc noțiuni de pe vremea cânt extremismul era politică de stat în România.
De ce?
Istoricul Ciurtin crede că asta se întâmplă pentru că politicienii noștri nu citesc istorie. Ori dacă citesc, nu cunosc ultimele lucrările istorice, care lămuresc timpurile acelea.
În schimb, politicienii se lipesc de biserică având un scop clar, voturile, puterea. Biserica are o încredere mare în rândul populației. Peste 60%.
Guvernul, Parlamentul, Președinția au o încredere scăzută.
Numai că această socoteală este păguboasă și pentru politicieni, dar mai ales pentru biserică, este de părere profesorul Ciurtin. Istoricul susține că încrederea bisericii se erodează. Acum 30 de ani era la peste 80%.
Oamenii merg la biserică să se roage la Dumnezeu, să-și pomenească morții, nu să vadă politicieni.
Așadar, cercetătorii românii au scris mult despre istoria religiei, istoria relației dintre statul român și religia ortodoxă. Chiar dacă arhivele bisericii din perioada comunistă sunt închise.
Prin urmare, politicienii au la dispoziție cărți. Doar să vrea să citească.
Dacă nu vor să citească, pot participa la evenimente în care să li se explice termenii pe care îi folosesc. De pildă, pe 20 septembrie, Bucureștiul devine capitala internațională a studiului religiilor.
În România are loc un Congres Internațional la care participă mii de specialiști, cercetători și istorici de la Harvard, Oxford, Cambridge și Sorbona.
Cu toții vin la București să vorbească despre istorie, religie și stat! Vom vedea politicieni prezenți la acest Congres Internațional? Nu știm.
Interviul cu Eugen Ciurtin este pe canalul meu de YouTube.
Eu vă aduc istorici, specialiști, expertize, iar părerile, ca de obicei, vă aparțin!
10 - septembrie - 2026
