De ce se tot amână proiectul şi când spun politicienii că s-ar putea debloca
Extrase la timp, gazele din Marea Neagră le-ar putea îmbunătăţi viaţa tuturor românilor. Problema este că perioada în care le-am putea valorifica în câştig scade, cu fiecare zi. Iar măsurile pe care PNL şi USR PLUS le-au promis în campanie pentru deblocarea situaţiei întârzie. De fapt, după aproape jumătate de an de guvernare a Dreptei Unite, nu ştim încă peste cât timp ar urma să se facă următorul pas spre extragerea gazelor.
Iată, pe scurt, ce e cu gazele din Marea Neagră, de ce avem nevoie de ele şi de ce nu reuşim să le extragem:
• România se bazează pe producţia de gaze on shore (extrase din subteranul unor porţiuni de uscat, nu de mare – n.red.). Problema este că deja consumăm mai mult decât producem. Iar producţia internă on shore scade. În consecinţă: ori găsim o soluţie să producem mai mult, ori vom fi nevoiţi să importăm mai mult, la preţuri impuse de alţii
• o soluţie ar putea fi extragerea de gaze off shore (adică din zăcăminte aflate sub apa mării).
• deja mai multe companii petroliere caută de ani buni gaze off shore, pe coasta Mării Negre. Aceste companii au luat în concesiune suprafeţe de mare numite ”perimetre off shore” în care forează pentru a găsi gaze
• în 2012, Exxon şi OMV Petrom au anunţat că într-un perimetru numit Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, au găsit cantităţi importante de gaze. Cantitatea estimată: 200 de miliarde de metri cubi, de circa 18 ori cât consumă România într-un an.
• a fost nevoie de o lege prin care să se stabilească în ce condiţii se pot extrage şi vinde gazele româneşti off shore
• pe 24 octombrie 2018, Parlamentul României – pe vremea când PSD şi ALDE erau la putere – a adoptat Legea 256/2018, cunoscută la Legea Offshore, care le impunea petroliştilor o serie de obligaţii de piaţă şi fiscale destul de dure. Preşedintele Iohannis a promulgat legea.
• în scurt timp, OMV Petrom a anunţat că îşi amână decizia de a începe extragerea gazelor din Marea Neagră. La fel au făcut şi americanii de la Exxon. Dar ulterior aceştia şi-au arătat şi disponibilitatea de a renunţa la participaţia pe care o au în perimetrul Neptun Deep.
• Singura companie care a decis să extragă gaze – dar nu din Neptun Deep, ci dintr-un perimetru mai mic numit Midia – a fost Black Sea Oil and Gas
Soluţia – susţin cei de la PNL şi USR PLUS – este modificarea Legii off shore astfel încât petroliştii străini să fie motivaţi să extragă gazele din Marea Neagră. În acelaşi timp, însă, modificările trebuie să permită şi României să câştige cât mai mult din extragerea gazelor şi vânzarea lor în ţară şi peste hotare.
Gazele naturale nu mai sunt combustibilul viitorului
Problema este că, în 2012, când Exxon şi OMV Petrom au anunţat că au descoperit gazele off shore, părea că avem tot timpul din lume pentru a le extrage şi a le vinde. Între timp, însă, situaţia s-a schimbat. Uniunea Europeană a decis reducerea accelerată a poluării. În consecinţă, gazele naturale nu mai sunt combustibilul viitorului, ci combustibil de tranzit. Cu alte cuvinte, le putem folosi – mai ales în locul cărbunelui care e şi mai poluant – dar nu pentru foarte mulţi ani, de aici încolo. Mai exact, din anul 2030, Comisia Europeană vrea ca gazele să fie folosite din ce în ce mai puţin. Or, asta înseamnă că timpul pe care îl avem pentru a extrage şi vinde gazele din Marea Neagră a scăzut considerabil. În 10 ani trebuie să le scoatem şi să le şi valorificăm, în bună parte.
Acum, petroliştii aşteaptă modificarea Legii offshore. După modificare, vor face noi calcule. Şi abia apoi – dacă decid că e rentabil – vor începe pregătirile pentru extragerea gazelor. Toate aceste etape sunt de durată.
Spre exemplu, OMV Petrom a anunţat că după modificarea Legii Offshore ar avea nevoie de un an doar ca să ia decizia de a extrage gazele.
De ce se tot amână modificarea Legii Offshore
PNL şi USR PLUS susţin încă de la adoptarea Legii Offshore că aceasta ar trebui modificată. E un angajament pe care ambele formaţiuni politice şi l-au luat şi în campania electorală pentru alegerile parlamentare de anul trecut.
Iată cum arăta promisiunea în programul de guvernare al PNL.
Aceeaşi promisiune a figurat şi în programul de guvernare propus de USR PLUS.
Şi, cu toate astea, la aproape jumătate de an de la momentul în care cele două partide au preluat puterea, în Parlamentul României şi au dat un guvern, Legea Offshore este, în continuare, nemodificată.
Un posibil motiv pentru amânarea modificării legii l-ar putea constitui faptul că Romgaz negociază cu Exxon preluarea jumătăţii de perimetru de la Neptun Deep la care americanii vor să renunţe. Iar din înţelegerea noastră, modificari majore ale Legii Offshore ar risca să afecteze negocierea. E puţin probabil ca Exxon să se râzgândească şi să vrea să păstreze Neptun Deep. Dar ar putea cere mai mulţi bani de la Romgaz.
Întrebarea este: când vom vedea că se mişcă, în sfârşit, lucurile şi se fac paşi decisivi spre începerea exploatării gazelor din Marea Neagră?
Deputatul Cristina Prună (USR) a precizat pentru SpotMedia.ro că partidele aflate la guvernare îşi menţin angajamentul de a modifica Legea Offshore. Dar – apreciază Prună – iniţiativa trebuie să plece de la Guvern: „Întrucât proiectul de lege are o componentă tehnică substanţială, de la prevederi administrative la prevederi fiscale, Ministerul Energiei trebuie să fundamenteze adecvat şi transparent deciziile de modificare a legislaţiei. Ulterior, partidele din coaliţie pot asigura un sprijin politic consistent în Parlament pentru ca legea să parcurgă, în mod transparent, toate etapele procedurale şi anume dezbaterile în comisiile de resort din Senat şi Camera Deputaţilor, urmate, fiecare, de votul din plenul celor două Camere.”
„În funcţie de momentul în care proiectul de lege ajunge în Parlament, există disponibilitatea ca acesta să fie adoptat şi în această sesiune parlamentară”, a precizat Cristina Prună pentru SpotMedia.ro.
Deputatul USR PLUS susţine, însă, că, dacă vrem ca viaţa românilor să se îmbunătăţească, într-adevăr, de pe urma exploatării gazelor din Marea Neagră, atunci avem nevoie şi de alte măsuri, pe lângă modificarea Legii Offshore. „În paralel cu acest proiect, eforturile de a asigura o piaţă liberă şi transparentă cu suficiente volume de gaze pentru tranzacţionare trebuie continuate. Numai mecanismele de piaţă, cu tranzacţionare transparentă, pot constitui garanţia că România îşi poate atinge potenţialul de hub energetic regional. În opinia mea, acesta este interesul naţional al României. De asemenea, trebuie accelerate în Parlament dezbaterile pe Legea Consumatorului Vulnerabil, pentru a atenua şi a asigura suportabilitatea preţului la energie pentru cei care nu îşi pot plăti facturile, mai ales în zonele dominate de sărăcie energetică”, ne-a mai spus Cristina Prună.
Ministrul Energiei: Extragerea gazelor va începe, cel mai probabil, în 2025
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a precizat pentru SpotMedia.ro că modificarea Legii Offshore n-ar trebui să înceapă printr-o iniţiativă guvernamentală.
„Sunt modificări pe care le vom face din Parlament (prin intermediul unui proiect iniţiat de un grup – n.red.). Nu e o simplă promisiune. E o chestiune pe care ne-am asumat-o. Şi pe care o vom face, chiar dacă nu putem avansa acum o data la care se va întâmpla acest lucru. Ceea ce pot spune este că extragerea gazelor va începe, cel mai probabil, în 2025”, a explicat Virgil Popescu pentru SpotMedia.ro.
Rămâne să vedem cât va mai dura până când PNL şi USR PLUS vor lua măsurile promise. Şi dacă, măcar după aproximativ un deceniu de la descoperiea zăcămintelor, Guvernul şi petroliştii vor cădea de acord pentru a le extrage, înainte să fie prea târziu.
