logoImpact EST nr. 844 - 27.10.2020
Increderea in Justitie

Increderea in Justitie

Apelul către lichele a fost scris de Gabriel Liiceanu la 30 decembrie 1989 pe fundalul unei drame istorice. Textul a fost pus pe hârtie sub febra urgenței de a evacua trecutul și sub teama că ar putea să ni se întample ceea ce între timp ni s-a întamplat. Lichelele s-au recunoscut în articolul filosofului și au reacționat ca lovite în moalele capului. Regimul comunist a fost unul lichelocratic. Lichelele domneau pretutindeni, își făceau de cap și călcau în picioare tot ce era firesc. Lichelele de la CC al PCR, lichelele de la CC al UTC, de la UASCR, de la sindicate, din Securitate, din Planificare, lichelele de la Departamentul Cultelor, lichelele din Direcția Politică a Armatei, lichelele de la centrele universitare de partid, de la cenzură, de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, de la “Scânteia” și “Scânteia Tineretului”, de la la “Era Socialistă” (fosta “Lupta de clasă”), de la “Ștefan Gheorghiu”, din TVR, de la Radio, din fruntea Ministerul Sănătății (Iulian Mincu, cel cu “alimentația rațională”) și a Ministerului Educației. Curios, lipsea o categorie importantă: LICHELELE DE LA JUSTIȚIE! Acum, după 27 de ani, vă vom prezenta noi lichelele, la întămplare, fără o ordine prestabilită. Vom scrie despre acele lichele (DEX: om fără caracter, lipsit de demnitate, fără rușine) care ne-au tras în ultimii 27 de ani înapoi cu 1.000 de ani. Va fi greu de luptat cu ele fiindcă s-au eclozat și au infestat într-un ONG, pe persoană fizică, numit CSM – Consiliul Superior al Magistraturii și, conform ”Ghidului petiționarului care se adresează CSM”, se apără între ei, mimând solemnitatea: ”a) apără judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea; b) apără reputaţia profesională a judecătorilor și procurorilor”. Se apără între ei cu orice preț. Cel mai violent se apără de presă. Fără să răspundă, penal sau civil, pentru daunele materiale sau morale produse oamenilor! Sunt, cumva, o nouă specie? Credeți că e corect ca după 27 de ani de Reforme în Justiție, 56% din populația țării să nu aibă încredere în Justiție? Adică unul din doi români! Avem, deci, o juma de stat de drept, olog, sprijinit într-un singur picior și ăla gangrenat.

NE-A AJUNS CUȚITU’ LA OS

<< Tribunalul Prahova, Secția 1 Civilă, Dosar Fond: 7169/105/2015, Sentința Civilă Fond: 292/29.01.2016, Stadiu: Apel, Obiect: Acțiune în răspundere delictuală, Termen depunere apel: joi, 10 martie 2016. Domnule Președinte, subsemnatul Gelu CIORICI, cu domiciliul în municipiul Galați, strada Tecuci și subscrisa ECHIDISTANT PRES S.R.L. Galați, cu sediul în municipiul Galați, strada Basarabiei, în calitate de apelanți-pârâţi, în dosarul mai sus rubricat, în temeiul art. 466-482 din Noul Cod de Procedură Civilă, în termen legal, formulăm și depunem MOTIVELE APELULUI declarat împotriva sentinței civile nr. 292/29.01.2016 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. 7169/105/26.10.2015, ca fiind nelegală și netemeinică, rugându-vă că, în conformitate cu dispozițiile art. 480 N.C.P.C., să admiteți apelul, să schimbați în tot hotărârea de fond, iar în rejudecare să respingeți acțiunea reclamanților ca fiind nefondată, având în vedere următoarele considerente:

A) ÎN FAPT:

A1) Parcursul juridic, pe scurt

1) Reclamanții, judecător NEAGU Mihaela și grefier NEAGU Florin Cosmin (soț și soție) cu domiciliul ales în muncipiul Galați, str. Brăilei, nr. 153, județul Galați, la sediul Curții de Apel Galați, biroul 301 (cabinetul președintelui Curții de Apel Galați), au introdus o acțiune pentru atragerea răspunderii delictuale civile a subsemnatului și subscrisei ECHIDISTANT PRES S.R.L. Galați și au cerut 250.000 lei, cu titlu de daune morale; 2) – Acțiunea reclamanților a fost introdusă la Tribunalul Prahova unde s-a format dosarul nr. 7169/105/26.10.2015; 3) Printr-un record mondial de celeritate, în numai 3 luni (26.10.2015-29.01.2016), de la data înregistrării cererii de chemare în judecată din 26.10.2015 până la pronunțarea hotărârii civile 292 din 29.01.2016, instanța pardoxal numită „de fond”, fără a dezbate fondul și probele solicitate de pârâți, prin sentința civilă nr. 292/29.01.2016, Tribunal Prahova a dispus următoarele: a) – admite în parte acțiunea introdusă de reclamanții NEAGU Mihaela și NEAGU Florin Cosmin cu domiciliul ales în muncipiul Galați, str. Brăilei, nr. 153, județul Galați, la sediul Curții de Apel Galați, biroul 301, pentru antrenarea răspunderii delictuale civile ale subsemnatului și subscrisei ECHIDISTANT PRES S.R.L. Galați, prin care obligă pârâții, în solidar, la plata a 25.000 lei către reclamanta NEAGU Mihaela, cu titlu de daune morale și la plata a 25.000 lei către reclamantul NEAGU Florin Cosmin, cu titlu de daune morale; b) – respinge ca neîntemeiată cererea pârâților de a se aplica reclamanților o amendă judiciarăîn temeiul art. 12, alin. (2) N.C.P.C.; c) – obligă pârâții în solidar la plata sumei de 120 lei către reclamanți, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru; d) – cu apel în 30 de zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Prahova; e) – sentința civilă pronunțată în ședința publică la 29.01.2016.

Vă solicităm să judecați apelul pe baza cererilor, probelor și excepțiilor de la dosarul de fond, precum și a probelor noi administrate, dacă va fi cazul, de către instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 479, alin. (2) din N.C.P.C., ținând cont și de faptele ce le prezentăm mai jos:

ANEXA 1 - Cumetriile2

ANEXA 1

4) – Fără a încerca să fim prezumțioși, de la bun început ne-au atras atenția următoarele aspecte care nu pot fi ignorate de instanța de apel: a) – toate cererile judecătorilor, magistraților și greferilor din Galați formulate în virtutea art. 127, alin. (1) N.C.P.C. (text care reglementează competența facultativă) sunt soluționate de instanțe de pe raza Curții de Apel Ploiești, în special de Tribunalul Prahova și toate se bucură de soluții favorabile reclamanțiilor (vezi cazul judecătoarei Maria TACEA de la Curtea de Apel Galați vs. subsemnatul și subscrisa, soluționat tot de Tribunalul Prahova, ds. 19.488/233/2011, tribunal care i-a făcut cadou 80.000 lei); b) – am făcut afirmația că toate dosarele în care reclamanți sunt judecători și magistrați de pe raza Curții de Apel Galați sunt soluționate exclusiv de instanțe de pe raza Curții de Apel Ploiești, însă, este de observat că textul de la art. 127, alin. (1) N.C.P.C. vorbește de instanțe din vecinătatea Curții de Apel Galați. Este de observat că în vecinătatea Curții de Apel Galați funcționează Curtea de Apel Bacău și Curtea de Apel Constanța și atunci ne întrebăm: De ce este aleasă permanent competența Curții de Apel Ploiești? Nu oare pentru că judecarea la aceleași instanțe de pe raza Curții de Apel Ploiești constituie garanția unor anumite soluții? c) – pentru intimidare și pentru a evoca poziția socio-profesională, cu consecința inegalității părților, reclamanta-judecător NEAGU Mihaela înțelege să își alegă reședința la Curtea de Apel Galați, cu indicarea biroului 301 (al președintelui Curții de Apel Galați), din aceasta trăgându-se concluzia că și grefierul NEAGU Florin Cosmin domiciliază tot în biroul președintelui Curții de Apel Galați (camera 301). Se poate constata că sunt folosite serviciile de corespondență și registratura ale Curții de Apel, în condițiile în care nu am fost actionați în judecată de Curtea de Apel Galați, ci de două persoane fizice;

ANEXA 2

ANEXA 2

5) Este izbitor modul în care instanța de fond, fără o analiză corectă a faptelor probatorii, indicate de pârâți prin Întâmpinare, le-a respins, fără a-și putea forma o convingere certă și în concordanță cu practica judiciară a situației reale de fapt și de drept, care ar fi condus la o cu totul altă soluție decât cea de obligare a noastră la plata despăgubirilor civile. Cu tot respectul cuvenit magistraților și activității desfășurate de aceștia, vă rugăm să observați că nu întotdeauna cel care este mai puternic și care are o poziție socio-profesională deosebită, ca și în cazul de față, are și dreptate, rugându-vă că pentru motivele ce le vom prezenta în continuare, să pronunțați o soluție care într-adevăr să demonstreze că toți suntem egali în fața legii; 6) – Corespunde adevărului că, după primele informații și după publicarea acestora în primul articol ”Hopa și președinta Curții de Apel Galați”, am avut o discuție cu NEAGU Mihaela care mi-a relatat că soțul ei, NEAGU Florin Cosmin a promovat până la nivelul Curții de Apel Galați și că în mod corect ocupă această funcție. După publicarea unui „Drept la replică” al reclamantei, asupra mea, ca redactor-șef, s-au abătut numeroase reproșuri din partea publicului, în sensul că fac jocul președintei Curții de Apel Galați, că nu am înțeles nimic din ascensiunea suspect de fulminantă a lui NEAGU Florin Cosmin, care în 3 ani și 6 luni a promovat de la nivelul de grefier debutant de la Judecătoria Focșani cu 1.500 lei lunar, la cel de grefier cu studii superioare la Curtea de Apel Galați cu 2.700 lei lunar. Și, aceasta în condițiile în care atât la nivelul Judecătoriei cât și la Tribunal își desfașoară activitatea peste 20 de grefieri cu studii juridice (mai ales la Tribunal) și cu o vechime de 15-20 de ani, cu experiență deosebită în muncă. S-a trecut peste experiența ce se impunea, respectiv, vechime de câte 3 ani la Judecătorie și apoi la Tribunal. Ni s-a mai reproșat că nu am observat că prezența reclamantului NEAGU Florin Cosmin pe lista candidaților la postul de grefier la Curtea de Apel Galați a determinat pe cei mai mulți dintre contracandidați să se retragă din competiție, știindu-se (cel puțin la modul prezumtiv) dinainte câștigătorul. Toate aceste afirmații ne-au determinat că, în virtutea respectării adevărului și a principiului libertății de expresie consacrat de Constituție să publicăm cel de-al doilea articol ”Justiția de cumetrie made în Covurlui – mod de întrebuințare” care reprezintă adevărul nud și în deplină concordanță cu faptele întâmplate; 7) – Prin comparație cu situația de la Galați, rugăm instanța de apel, să efectueze o sumară analiză la nivelul Curții de Apel Ploiești și să constate dacă la nivelul instituției s-a produs sau există o situație similară și, prin corespondent și analiză, să constatați adevărul celor prezentate în cel de-al doilea articol al subsemnatului, este de notorietate, fiind prezentat și într-un alt articol cu titlul ”Cumetriile din justiția gălățeană: magistrații cu rude apropiate în avocatură” scris de Irina CONSTATINOVICI și postat pe site: http://www.avocatura.com/stire/10919/cumetriile-din-justitia-galateana-magistratii-cu-rude-apropiate-in-avocatura.html#ixzz3lYCEMsez (ANEXA 1). De altfel, deloc de neglijat este împrejurarea că alte ziare și ziariști, intrigați și șocați de modul în care a fost promovat NEAGU Florin Cosmin au dezbătut acest subiect, însă, discriminatoriu, reclamanții nu i-au acționat în judecată, reclamanții gândindu-se că nu e bine să se judece cu mai multe ziare deodată (ANEXA 2Articolul ”Președinta Curții de Apel Galați, judecătoarea Mihaela Neagu, și-a adus soțul lângă fustele sale” scris de ziaristul Sorin ȚIȚEI, publicat în ziarul online «Ne Pasă de Galați», la data de 23 iunie 2015);

anex 3si 48) – Este de notorietate că ziarul IMPACT-EST a relevat în lunga sa existență aspecte negative, indiferent de sfera în care acestea s-au produs. Apreciem că se urmărește prin această acțiune/cerere a reclamanților mascarea art. 11 din Constituție, prin care este posibilă suprimarea presei, aspect la care făcea trimitere și ambasadorul SUA, Hans Clemm, într-una din alocuțiunile sale:„Protejarea libertății de exprimare, chiar și în cazurile în care exprimarea aleasă ofensează, este un aspect fundamental al unei societăți democratice sănătoase. Condamnăm discriminarea și ura, dar în același timp ne opunem legilor care interzic exprimarea ofensatoare cu prețul libertății de exprimare”; 9) – Este adevărat și suntem de acord că libertatea presei nu e absolută, că libertatea fiecărui OM se desfășoară până la limita la care se manifestă și se defășoară libertatea unui alt OM. În cauza de față, însă, eu ca ziarist și editorialist nu mi-am asumat o libertate absolută ci, bazându-ne pe fapte reale și de notorietate de pe raza Curții de Apel Galați, le-am prezentat publicului. Reclamanta NEAGU Mihaela știind că are o funcție publică, și-a asumat integral situația, inclusiv criticile care în unele situații pot fi excesive, așa cum precizează întreaga practică CEDO. Aceasta, dat fiind, în primul rând, funcția care o avea, trebuia să își asume o obligație de rezervă și nu să profite de poziția sa. Prin promovarea în timp record și la foc automat a soțului său NEAGU Florin Cosmin, a creat situația reală pe care am prezentat-o mai sus; 10) – Procedând de această manieră, reclamanta și soțul ei, și-au asumat și riscul că aceste operațiuni comportamentale să fie descoperite și aduse la cunostința marelui public, aceste practici dovedind o conduită neloaială în raport cu ceilalți grefieri, sub aspectul profesionalismului și salariului. Simpla atașare a unor recomandări, date de subordonații reclamantei pentru soțul grefier, nu îl transformă peste noapte într-un munte de profesionalism și competență. Însă, salariul i-a fost dublat, aducându-se bugetului de stat, un prejudiciu de circa 50.000 lei. Pentru aceste fapte care am formulat o plângere penală la DNA – Direcția Națională Anticorupție (ANEXA 3) privind pe cei doi reclamanți, pentru „Abuz în serviciu” și alte infracțiuni. De asemenea, am înaintat o petiție și la CSM (ANEXA 4). Avem convingerea că proverbul „Corb la corb nu-și scoate ochii” va învinge și în acest caz, dar am făcut demersurile respective pentru a avea complet dosarul pentru CEDO, unde România va fi, probabil, din nou, condamnată (ANEXA 5).

A2) Aspecte referitoare la calitatea de parte vătămată a reclamanților NEAGU Mihaela și NEAGU Florin Cosmin

Anexa 5

Anexa 5

11) – Pentru dobândirea calității de parte vătămată se cer a fi îndeplinite anumite condiţii: a) – dauna morală a fost denumită pe rând în doctrina dreptului “orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalității umane”(Rene Savatier, “La theorie des obligations. Vision juridique et economique” Dalloz, Paris, 1969, p 344), sau “prejudiciul care rezultă dintr-o atingere adusă intereselor personale și care se manifestă prin suferința fizică sau morală pe care le resimte victima”(Pierre Tercier, “Contribution a l’etude du tort moral et de sa reparation en droit suisse”, Editions Universitaires, Fribourg, Suisse, 1971, p 14); b) – sub acest aspect, persoanele vătămate trebuie să facă dovada vătămarii pentru a putea solicita daune morale pentru onoarea, reputația și demnitatea știrbită prin articolele, scrise sub formă de pamflet, ale subemnatului; c) – prejudiciile morale sunt cele care rezultă din vătămarea unui interes personal nepatrimonial, ele nefiind susceptibile de evaluare bănească, din această categorie amintim: moartea, atingerile aduse integrității fizice, sanatății sau altor atribute ale personalității, cum ar fi, de pildă, onoarea și reputația. Asemenea prejudicii nu exclud, în mod necesar, cauzarea lor prin contact corporal. De exemplu, durerea suferită de pe urma unei răniri sau loviri este un prejudiciu moral; d) – apreciem că, în cauză nu s-a făcut proba prejudiciului moral, având în vedere că pentru acordarea de daune morale este necesar ca cel ce pretinde aceste daune morale să producă un minimum de argumente şi indicii din care să rezulte în ce masură drepturile personale nepatrimoniale ale reclamanților NEAGU Mihaela și NEAGU Florin Cosmin, le-au fost afectate; e) – însăși Curtea de Apel Ploieşti, a reţinut în cuprinsul deciziei nr. 683 din data de 21 aprilie 2010 (publicată în baza de date Legis) că pentru acordarea daunelor morale este nevoie de existența unor elemente probatorii adecvate, de natură să permită instanței găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora, nefiind suficientă libera exprimare a instanței, bazată pe gradul de percepere de către aceasta a universului psihic al fiecărei persoane; f) – libertatea de exprimare este fundamentul esenţial al unei societăţi democratice şi una dintre condiţiile primordiale ale progresului şi împlinirii fiecăruia. Sub aspectul exerciţiului dreptului la libertatea de exprimare, Curtea Europeană a stabilit că aceasta cuprinde dreptul de a avea şi de a-şi exprima opinia, dar şi dreptul la informare.

A3) Reclamantul trebuie să dovedească producerea prejudiciului

12) – Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 2356 din 20 aprilie 2011 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect obligarea la plata de daune morale) că, daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta. 

A4) Cu privire la nemotivarea judecătorului de fond privind respingerea cererii de administrare de probe

Grafic incredere in Judecatorii

Increderea in Judecatorii

13) –Instanța (din dosarul de fond – n.n.), cu privire la cererea de suplimentare a probelor constată că, probele solicitate sunt neconcludente și neutile soluționării cauzei”: a) – cererea de administrare de probe reprezintă fundamentul apărării unui pârât. Respingerea unei cereri de probe trebuie justificată temeinic de către judecător. Prin hotărârea pronunțată de prima instanță a fost respinsă cererea de probe în apărare fără nicio justificare legală. Asupra cererilor depuse la datele de19.01.2016 și 22.01.2016, judecătorul s-a pronunțat prin încheirea de ședință de la termenul de judecată din 22.01.2016, încheierea de amânare a pronunțării; b) – hotărârea de respingere a cererii de probe în apărare este greșită, întrucât această decizie nu are fundament în lege. Dreptul de a formula cereri de probe și dreptul de a participa nemijlocit la administrarea probelor în cursul judecății are fundament în art. 6, pct. (3), lit. d) din CEDO; c) – în vederea soluționării unei cauze, instanța trebuie să stabilească realitatea situaţiei de fapt, precum şi toate împrejurările. Adevărul, în orice domeniu de activitate umană, nu se relevă spontan deoarece el trebuie descoperit şi dovedit sub toate aspectele sale; d) – scopul tuturor operaţiunilor judiciare este descoperirea adevărului. Adevărul este conformitatea între ideea pe care ne-o facem despre un fapt, cu faptul însuşi. Cu alte cuvinte, este certitudinea pe care o obţinem ca urmare a faptului care s-a petrecut astfel precum noi îl socotim. Pentru ca afirmațiile ce se fac în drept să fie considerate ca adevărate trebuie să fie dovedite; e) – Faustin Helie definește certitudinea astfel: „certitudinea este situaţia unei inteligenţe, care afirmă ca un fapt există sau nu există, că o propunere este adevărată sau neadevărată”. Certitudinea reprezintă baza evidentă a adevărului, fără a fi adevărul însuşi. Certitudinea este un fapt intern care există în fiecare om cu mintea sănătoasă, adevărul e un fapt extrem pe care nu putem niciodată, să zicem ca l-am atins în mod absolut; f) – mijloacele prin care judecătorul ajunge să-și formeze certitudinea sunt probele pe care legea le pune la dispoziția lui; g) – în literatura juridică au fost date numeroase definiții privind proba şi probațiunea, astfel Bentham zice că: „probele sunt mijloacele de care ne servim în descoperirea adevărului şi aceste mijloace pot fi bune sau rele, complete sau incomplete“, Mittermaier defineşte proba ca fiind: „totalitatea motivelor producătoare de certitudine“. În sens larg, Domat numeşte proba „ceea ce încredinţează spiritul de un adevăr“ şi consideră că dovada este ceea ce convinge mintea de existenţa unui adevăr. Pentru Solon, probele erau motivele raţionale spre a afirma sau a nega ceva, ceea ce poate fi exprimat prin adagiul latin: „Idem est non esse, aut non probari“, adica: ceea ce nu se probează este identic cu ceea ce nu există“.

A5) Scurte considerații despre promovarea fulminantă (în 3 ani și 6 luni câți alții în 6 ani) a reclamantului NEAGU Florin Cosmin

14) – În condițiile în care în societatea actuală nu există posibilitatea angajării sau promovării în funcții de execuție, întrucât acestea, necesită experiența și trecerea unor perioade de timp dispuse de leguitor prin HCSM 181/2007, NEAGU Mihaela, în calitatea sa de președinte a Curții de Apel Galați, sub motivaţia respectării prevederilor legale, trebuia atunci când a permis aceasta ingerința în dispozițiile legii să se gandească că, pentru fapta sa, ar putea fi cercetată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000, de către D.N.A., care are competența de a investiga infracțiunile săvârșite de alte persoane cu funcții importante sau cu atribuții de decizie, conducere ori control, prevăzute limitativ și expres în art.13, alin.(1), lit.b) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2002; 15) – În contextul în care Școala Națională de Grefieri scoate la concurs anual un numar de posturi de admitere stabilit atât în funcție de numărul de posturi vacante din sistemul judiciar, precum și în funcție de capacitatea maxima de școlarizare, interesul candidaților pentru un loc scos la concurs în cadrul școlii a crescut de la an la an, ajungând să candideze, în medie, 10 persoane pe un loc, spre exemplu: – în anul 2009, au fost scoase la concurs un număr de 90 de locuri, în timp ce numărul de candidați era de 605 (7 candidați pe loc); – în anul 2010, au fost scoase la concurs un număr de 75 de locuri, în timp ce numărul de candidați era de 429 (6 candidați pe loc); – în anul 2011, au fost scoase la concurs un număr de 105 de locuri, în timp ce numărul de candidați era de 1.017 (10 candidați pe loc); – în anul 2012, au fost scoase la concurs un număr de 120 de locuri, în timp ce numărul de candidați era de 1.333 (11 candidați pe loc); – în anul 2013, au fost scoase la concurs un număr de 120 de locuri, în timp ce numărul de candidați era de 1.533 (13 candidați pe loc); 16) – Stabilitatea locului de muncă, salariul motivant, împrejurarea că vechimea în funcția de grefier cu studii superioare juridice constituie vechime în specialitate juridică, decontarea chiriei pentru cei care își desfașoară activitatea în alte localități decât cele de domiciliu și, nu în ultimul rând, prestigiul funcției și statutul profesional, au facut din profesia de grefier una dintre profesiile juridice căutate în ultimii ani, și în contextul scăderii numărului de posturi vacante în diversele profesii juridice, mai ales în contextul crizei economice și al creșterii numărului absolvenților facultăților cu profil juridic. Ne întrebăm retoric, daca un soț al unei grefiere, un copil sau de ce nu, soțul unei colege judecătoare căruia i-ar ar fi fost desființat postul, ar fi avut același regim ca al reclamantului grefier NEAGU Florin Cosmin!? 17) – Potrivit magistratului Cristi DANILEȚ, membru CSM, în lucrarea”MECANISME DE CORUPŢIE ŞI POLITICI ANTICORUPŢIE ÎN SISTEMUL JURIDIC”, studiu ce a constituit obiectul unor prelegeri ţinute de acesta în cadrul simpozionului internaţional ”Etica şi Cultura profesională. O abordare multidisciplinară” se pune accentul de cei trei „i” fie că este vorba de funcţionari, fie că este vorba de magistraţi: Imparţialitate, Independenţă şi Integritate; a) – Imparţialitatea este valoarea supremă, care presupune ca şi condiţii, dar ca şi garanţii totodată, celelalte două noţiuni. Imparţialitatea e o valoare morală, ţine de forul interior al persoanei, şi presupune pentru agentul public din justiţie analizarea şi conduita echidistantă a faptelor în raport cu legea aplicabilă, fără a avea prejudecăţi sau predilecţii în privinţa cazului pe care îl instrumentează şi fără să acţioneze în moduri care susţin interesele vreuneia din părţi. Imparţialitatea celor care lucrează în justiţie este garantată prin regimul de incompatibilităţi, interdicţii, incapacităţi şi a conflictului de interese. Pentru magistraţi, inclusiv aparenţa este o valoare de sine stătătoare: nu e de ajuns ca acela care ia decizia să fie imparţial, ci el trebuie şi să fie perceput astfel de justiţiabil; b) – Independenţa este o chestiune externă şi presupune ca agenţii publici să fie capabili a instrumenta cazurile în absenţa presiunilor şi influenţelor de orice fel, fie că acestea ar veni din partea şefilor ierarhici, fie din partea grupurilor de interese, grupurilor economice sau din partea celorlalte puteri. Pentru magistraţi, independenţa se relevă prin statutul lor şi raportul cu puterile executivă şi legislativă. Independenţa este garantată atât pentru judecători, procurori, avocaţi, cât şi pentru funcţionarii publici; c) – Integritatea este din nou o chestiune lăuntrică, care presupune a acţiona într-o manieră conformă unor principii şi valori, fără compromisuri, atât în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cât şi în viaţa privată. Ea semnifică exercitarea funcţiei în mod cinstit, corect şi conştiincios, cu bună-credinţă. Practic, integritatea se manifestă în efectuarea actelor judiciare cu obiectivitate, în deplină egalitate, respectând termenele prevăzute de lege, pentru a se asigura legalitatea actului îndeplinit. Ea nu are grade, este absolută. În justiţie, integritatea e mai mult decât o virtute, este o necesitate. Integritatea se analizează din două perspective: din perspectiva principiului „supremaţiei dreptului”, integritatea priveşte profesionalismul agentului public (integritatea internă); din perspectiva democrației, integritatea priveşte responsabilitatea față de cetățean a sistemului/instituţiei juridice și atunci presupune încrederea publică (integritatea din perspectivă externă). Este însă clar că ambele perspective se concentrează pe acelaşi subiect: ”integritatea individuală a agentului public”; 18) – De asemenea, reamintim instanței de apel că, potrivit Codului de Conduită a Celor Împuterniciţi cu Executarea Legii (1979) și a Principiilor de la Bangalore asupra Conduitei Judiciare întocmite în 2001 şi revizuite în 2002, principiile dezvoltate în Cod sunt în număr de șase: Independenţa, Imparţialitatea, Integritatea, Corectitudinea, Egalitatea, Competenţa şi Străduinţa; 19) – În ceea ce priveşte Integritatea şi Corectitudinea, ele sunt declarate ca fiind principii indispensabile exercitării funcţiei judecătoreşti, pentru care sunt prevăzute interdicţii: a) – judecătorul nu va avea voie să uzeze de prestigiul funcţiei judecătoreşti pentru a rezolva interesele sale personale sau interesele personale ale membrilor familiei sale sau ale altor persoane, şi nici nu va trebui să lase impresia sau să dea voie altora să lase impresia că ar exista persoane într-o poziţie privilegiată, capabile să îl influenţeze într-un mod necorespunzător în îndeplinirea atribuţiilor sale judecătoreşti; b) – judecătorul nu va avea voie să se folosească sau să dezvăluie informaţiile confidenţiale obţinute de el în această calitate în scopuri care nu au legătură cu obligaţiile sale profesionale; 20) – Mai mult, în Strategia Naţională Anticorupţie, adoptată de Guvernul României, actele de corupţie sunt definite ca fiind: „acele demersuri care lezează distribuţia universală şi echitabilă de bunuri cu scopul de a aduce profit unor persoane sau grupuri”. În Codul Penal nu există o definiţie a corupţiei, însă este incriminată infracţiunea de favoritism sub forma nepotismului: facilitarea angajării în sistem a soțului sau rudelor, în condiții ilegale.

B) MOTIVELE DE DREPT PE CARE SE ÎNTEMEIAZĂ APELUL:

B1) Elemente nelegalitate și de netemeinicie

Incredere in Judecatorii

Incredere in Judecatorii

21) – În mod vădit, instanța de fond a fost nelegal constituită, întrucât: a) – nu s-a făcut nicio dovadă, privind respectarea obligației de repartitizare, în mod aleator, dosarelor judecătorului unic; b) – în mod cert, lipsa de imparțialitate a instanței, răzbate cu evidență, din toate motivațiile, argumentele și acțiunile respectivului magistrat, excepție care evident că nici nu a putut fi invocată, în condițiile în care cauza (complexă și chiar dificilă, cu implicații majore), a fost soluționată într-un singur termen, adică, la o repezeală nepermisă, justificată doar de interesul excluderii oricărei apărări. Invocăm încălcarea prevederilor art. 6 N.C.P.C. ca și prevederi ale Constituției, ale Codului deontologic, ale legii de organizare și funcționare pendinte de justiție, principiile de la Bangalore etc.; c) – este de remarcat că nu s-a respectat nici obligația impusă de art. 43, alin. (2) N.C.P.C., dar s-a exclus și orice posibilitate de exercitare a dreptului de apărare, printr-o eventuală și posibilă cerere de recuzare; d) – în aceelași sens, se invocă și situația de discriminare necontestată, când numai ce spun și afirmă reclamanții are valoare, apărările pârâților se recalifică, se reinterpretează, devenind nesemnificative, numite apărări de fond, ca până la urmă să fie total mistificate și chiar ignorate, remarcabile fiind doar metodele judecătorului de fond prin care orice apărare a pârâților este redusă la zero, instanța refuzând de a exercita un rol activ; 22) – Întregul text al sentinței atacate, se constituie în dovadă certă, a nesocotirii, în mod evident, sistematic și brutal, a obligațiilor, procedurilor și a prevederilor de principiu, impuse prin art. 8 (egalitatea), art. 14, alin. (6) (contradictorialitatea), art. 20 (respectarea principiilor fundamentale), art. 22 alin. (2) și (4) (rolul activ al instanței) din N.C.P.C.; 23) – Deși, excepțiile invocate de către pârâți, au fost majoritar recalificate drept apărări de fond, această recalificare, nu numai că a condus la soluționare îndoielnică, din punct de vedere al logicii procesuale, ca și a realităților, dar, mai mult, recalificarea facută, este atinsă și de nulitatea rezultată implicit, din chiar nerespectarea condiției de a se pune în discuție, în prealabil, această recalificare, etapă exclusă, în contra prevederilor art. 22, alin. (4) N.C.P.C.; 24) – Soluția devine și nemotivată, în condițiile în care, fără nici un argument, fără nicio dovadă evidentă și palpabilă a cuantumului pretinselor daune morale, instanța de fond stabilește și acordă, câte 25.000 lei, cu titlu de daune morale, adică exact chiar de 10 ori mai puțin decât au cerut, în total reclamanții, fără nici un criteriu, care să poată fi analizat și combătut, cu vădit arbitrariu și imposibilitatea de apărare și control judiciar, lipsind o motivare în drept, dar și în fapt, cum o cere art. 425, alin. (1), lit. b) din N.C.P.C.; 25) – De altfel, instanța nici nu s-a pronunțat în sensul celor cerute, reclamanții cerând plata în solidar, a unei sume globale, iar instanța pronunțându-se în sensul defalcării sumelor, pe fiecare reclamant, situație de nulitate absolută a soluției, invocate în raport și cu prevederile art. 22, alin. (6) din N.C.P.C.; 26) – Dar, chiar și cheltuielile de judecată, acordate integral reclamanților, în condițiile admiterii în parte a acțiunii, contravine principiului impus de art. 456, alin. (2) din N.C.P.C.; 27) – Dar, cel mai important lucru, care trebuia avut în vedere, era efectul, credibilitatea și aparența, în ochii publicului a instituției Justiție, la nivelul Curții de Apel Galați și a instanțelor arondate, pentru că: a) – demersul jurnalistic, chiar pamfletar și necesar, tocmai pentru a nu părea și extrem de serioasă problema discutată, avea ca unic și esențial scop restabilirea situațiilor de credibilite și imparțialitate, ca și de legalitate, a instanțelor, în fața cetățenilor și nu neapărat, doar denigrarea, reținută de instanța de fond, celor doi reclamanți; b) – nu s-a vrut a se lua în considerație nici împrejurarea inadmisibilă, că soțul președintei, în calitate de grefier, nu poate fi sancționat pentru încălcarea obligațiilor de serviciu, doar de președinta instanței, adică de soție, împrejurare anormală, generatoare de suspiciuni și de evidente acceptări de situații în afara legii, cu o vadită considerare și a factorului de discriminare în raport cu ceilalți grefieri, ale căror eventuale greșeli, sunt astfel taxate și sancționate, generându-se implicit și o stare tensională și de nemulțumire, cauzată de favoritism și nepotism; c) – în mod cert și ceilalți judecători și magistrați, au rețineri și nemulțumiri, în raport cu favoritismele acesteia, stabilindu-se o atmosferă de incertitudine, insatisfacție, ca și de lipsă de fermitate și de corectitudine, în situația de față; d) – justițiabilii, care cunosc situația, au și o mare reticență și lipsă de încredere în justiție și rezultatele acesteia, în astfel de condiții, total anormale, dacă nu ilegale, dar sigur imorale, fiind de discutat chiar și o anumită situație de incompatibilitate funcțională a instanței; 28) – Principiul executării cu bună credință a drepturilor procesuale nu a fost respectat, conform art. 14 din Noul Cod Civil și art. 12 din Noul Cod de Procedură Civilă, în sensul că, nu am primit RĂSPUNSUL RECLAMAMȚILOR LA ÎNTÂMPINAREA PÂRÂȚILOR, prin poștă sau e-mail, deci, nu am avut acces la toate actele din dosar, deși am solicitat în scris, sens în care am trimis cerere de a ne comunica actele din dosar și chitanța cu taxa de timbru judiciar de 30 lei și 2 plicuri, din care unul timbrat cu 20 lei și completat cu adresa noastră, a pârăților, dar nu am primit nimic. Am ales această cale deoarece noi, apelanții-pârâți, avem domiciliul în municipiul Galați, iar sediul instanței se află la Ploiești, la 200 km distanță; 29) – Imposibilitatea de a ne exercita dreptul de apărare, în condițiile în care cuantumul pretențiilor cerute este doar declarat, dar nici nu este probat și justificat, în prealabil, de către reclamanți; 30) – Încălcarea prevederilor art. 249 N.C.P.C., sub aspectul că sarcina probei revine reclamanților și nu noi, pârâți, să fim obligați să ne apăram; 31) – Imposibilitatea discutării și soluționării acțiunii reclamanților, în condițiile în care aceștia nu au motivate și dovedit concret valoarea pretinsă cu titlu de prejudicii, în sumă de 250.000 lei, cum și din ce rezultă prejudiciul, chiar în condițiile în care nu există criterii strict delimitate în materia daunelor morale, acestea fiind stabilite prin libera aprecierea a judecătorului; 32) – Lipsa oricărui element probator care să arate și să convingă despre existența unui minim de consecințe și prejudicii generate reclamanților, în urma articolului de presă publicat, tocmai pentru că acesta reflectă exact realitatea care nu se poate contesta; 33) – Respingerea, fără o motivare concludentă și pertinentă, probatoriilor solicitate în apărare: audierea martorilor propuși, interogatoriul reclamanțiilor, expertiza de specialitate.

C) ÎNȚELEGEM SĂ AFIRMĂM NELEGALITATEA HOTĂRÂRII INSTANȚEI DE FOND RAPORTAT LA URMĂTOARELE ASPECTE:

C1) Hotărârea nu îmbracă forma cerută de lege sub sancțiunea nulității absolute, impusă de normele imperative prevăzute de lege:

Incredere in Tribunale

Incredere in Tribunale

Conţinutul expunerii. Expunerea trebuie să cuprindă: a) datele privind identitatea părţilor; b) descrierea faptei ce face obiectul acțiunii, cu arătarea timpului şi locului unde a fost săvârşită, precum şi încadrarea juridică dată acesteia prin actul de sesizare; c) analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii civile a cauzei, cât şi a celor care au fost înlăturate, motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză”. Raportat la această normă legală IMPERATIVĂ, solicităm instanței de apel să observe că: 1) – hotărârea judecătorului primei instanțe nu descrie fapta în concret ci preia expunerea acuzației din cererea reclamanților; 2) – hotărârea primei instanțe nu cuprinde o examinare a probelor care au servit ca temei al obligării subsemnatului și a subscrisei la plata a cate 25.000 lei către reclamanți; 3) – judecătorul cauzei nu face o analiză a probelor raportat la criticile aduse de către noi cu privire la preluarea selective din răspunsul reclamanților la întâmpinare noastră; 4) – JUDECĂTORUL PRIMEI INSTANȚE NU A EXAMINAT ȘI NU A MOTIVAT RESPINGEREA PROBELOR PROPUSE DE CĂTRE APELANȚII-PÂRÂȚI; 5) – judecătorul cauzei de fond nu a examinat și nu a motivat ASPECTELE DE NELEGALITATE ALE MIJLOACELOR DE PROBĂ, în conformitate cu prevederile N.C.P.C., pentru care solicităm instanței de apel să aplice sancțiunea nulității absolute a cererii.

C2) În doctrină se apreciază, că:

a) – În motivarea hotărârii, judecătorul trebuie să indice cu claritate temeiurile pe care și-a fundamentat instanța hotărârea. Se apreciază în doctrină că, hotărârea trebuie să conțină răspunsuri la fiecare problemă sau argument invocat în cauză. De asemenea, se apreciază că numai menționarea textelor de lege, fără o motivare în fapt, nu constituie o motivare care să asigure accesul la un proces echitabil. În legislația noastră procesuală civilă potrivit art. 425 N.C.P.C., instanța este OBLIGATĂ să motiveze soluția dată; b) – Motivarea soluției este o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției și oferă părților posibilitatea să își formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia hotărârii; c) Simpla afirmare a unei concluzii fără indicarea unor date concrete, fără a arăta în ce mod au fost stabilite aceste date, nu înseamnă motivare, ci dă numai aparenţa unei motivări. A motiva înseamnă a demonstra, adică a pune în evidenţă datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii logice; d) În speță, au fost încălcate unele dispoziţii legale care reglementează desfăşurarea procesului civil şi care atrag nulitatea actului numai atunci când s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act; e) – Vatamările produse, fie prin nemotivarea hotărârilor, fie prin neexaminarea probelor sau a unor cereri esenţiale formulate, nu pot fi înlăturate decât prin desfiinţarea hotărârilor pronunţate. De altfel, prin încălcarea legii s-a adus atingere aflării adevărului şi justei soluţionări a cauzei, ceea ce presupune examinarea din oficiu a nulităţii relative ce afectează hotărârile pronunţate cu atât mai mult cu cât nemotivarea acestora împiedică exercitarea controlului judecătoresc; f) Mai mult, expunerea trebuie să mai cuprindă analiza probelor, care au servit ca temei pentru soluţionarea cauzei, analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză şi nu în ultimul rând temeiurile de fapt care justifică soluţiile date în cauză; g) – Rezultă din analiza textelor de lege citate că instanţei de judecată, cu ocazia motivării hotărârii pronunţată, îi revine o serie de obligaţii ce trebuiesc respectate, ori încălcarea acestor obligaţii sau omisiunea de a se pronunţa asupra unor aspecte, care au format obiectul judecăţii, fac ca hotărârea pronunţată să fie nelegală.

D) DOVEZILE CE LE SOLICITĂM ÎN SUSȚINEREA APELULUI SUNT URMĂTOARELE:

a) – Interogatoriul reclamanților, NEAGU Mihaela și NEAGU Florin Cosmin, pentru a dovedi fapte personale ale acestora şi care au legătură cu pricina, în temeiul art. 218 N.C.P.C. În cadrul probei cu interogatoriu, solicităm citarea reclamanților, persoane fizice, cu menţiunea Personal la Interogatoriu, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 358 din N.C.P.C., pentru dovedirea faptelor personale vizând încercările de intimidarea ziariștilor incomozi și suprimarea financiară a editorilor de presă locală; b) – În cadrul probei testimoniale, insistăm în vederea audierii, în calitate de martori, pe numiţii: FM și PN, pentru dovedirea următoarelor împrejurări: 1) Suspiciunea de abuz în serviciu ce ar fi fost făptuit de reclamanta NEAGU Mihaela; 2) Veridicitatea stării de fapt descrisă în articolul «Cumetriile din justiția gălățeană: magistrații cu rude apropiate în avocatură» şi 3) Relatarea asupra încercărilor de intimidarea ziariștilor incomozi și suprimarea financiară a editorilor de presă. Solicităm citarea martorilor propuși, la adresele indicate mai sus; c) – În cadrul probei cu expertiză în specialitatea «Gramatica și Semantica Limbii Române», solicităm încuviinţarea următoarelor obiective: 1) Analiza gramaticală, morfologică și semantică a textului incriminat de reclamanți pentru stabilirea dacă subsemnatul s-a folosit de o exprimare metaforică și nu injurioasă sau defăimătoare.

E) În legatură cu starea de fapt reală și de drept din dosar, vă solicităm să schimbați în tot, hotărârea atacată și în rejudecare să respingeți acțiunea reclamanțiilor, ca fiind nefondată.

Vă solicităm aceasta, așa cum am argumentat pe larg la punctul B1) Elemente de nelegalitate și de netemeinicie dar și deoarece, instanța de fond: a) – a rezolvat procesul fără a se intra în cercetarea fondului; b) – nu a soluționat și motivat Excepția netimbrării la valoarea pretențiilor, conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbre. Astfel, în conformitate cu art. 3, alin. (1), lit. e: “Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel: lit. e) între 50.001 lei și 250.000 lei: 2.105 lei + 2 % pentru ce depășeste 50.000 lei”. Potrivit acestor prevederi, reclamanții, care au cerut daune morale în suma de 250.000 lei, erau obligați să achite suma de 6.105 lei. La dosar nu este depusă dovada achitării taxei judiciare de timbru, astfel că, în temeiul art. 197 din N.C.P.C.: “Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii” vă solicităm să anulați cererea de chemare în judecată, altfel creând precedentul și scuza legală pentru îmbogățirea fără just temei.

ROMÂNIA A PLĂTIT DAUNE ZIARISTULUI BUGAN 6.500 EURO, ADICĂ 30.000 LEI, ÎN LOCUL JUDECĂTORIILOR VINOVAȚI!

Invocăm, în sprijinul apelului și cauza BUGAN vs. ROMÂNIA, în care se apreciază că hotărârea unei instanțe care obligă un jurnalist la plata unor despăgubiri pentru maniera în care acesta s-a referit la directorul unui spital public local, în absența unei motivări „suficiente și relevante” a reunirii elementelor răspunderii civile delictuale, reprezintă o încalcare a libertății de exprimare (Art. 10): „Curtea reamintește că libertatea de exprimare se aplică și pentru ‘informații’ sau ‘idei’ care ofensează, șochează sau deranjează.”

În drept, ne întemeiem apelul pe dispozițiile pe art. 466 – 482 N.C.P.C. Depunem apelul în 3 exemplare pentru a se comunica reclamanților odată cu citația. Cu cheltuieli de judecată. Solicităm judecarea în lipsă potrivit art. 411, alin. (1) și (2) din N.C.P.C. Anexăm chitanțele originale de plată a doua taxe de timbru de câte 60 lei, una pentru subsemnatul și a doua pentru subscrisa Echidistant Pres S.R.L. Galați, în total 120 lei (ANEXA 6). Galați, 26 aprilie 2016. Pârâții, Gelu CIORICI și Echidistant Pres S.R.L. Galați, prin administrator Gelu CIORICI. >>

A consemnat, Gelu CIORICI 18 - martie - 2016

One Response so far.

  1. xxx spune:

    dar de ce nu ne mai delectati cu cateva picanterii? sau nu stici ca avem si noi in frumosul oras cateva de alde madam terceanu? eu stiu trei .dumneavoastra?

Lasa un raspuns la xxx


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

Persoană trimisă

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi a ...

Farmaciile şi fieru

În două ediţii la rând am publicat TOP 2019, alcătuit ...