logoImpact EST nr. 871 - 15.05.2021

Vă spunem noi că bagabonzii ăştia cu imobiliarele palmate de la Camera de Comerţ, după ce au mătrăşit avere, nu glumă, au rămas cam pe drojdie, iar în atare condiţii, nesuportând frecţia ca lucru manual, fără şmenuri, alde fagmilia Mocanu, au pus de o bombă în imobiliare ce, de vreo 10 ani, are un rol dezastruos pentru comunitate. Dar să începem în a vă depăna pe scurt istoria clădirii şi terenului ce fac de ani de zile obiectul unui litigiu între Camera de Comerţ, Universitatea „Dunărea de Jos”, Ministerul Educaţiei şi alţii care ar mai fi, dar nu i-am aflat noi, că la o astfel de pleaşcă de multe milioane de euroi se găsesc întotdeauna doritori de o ciozvârtă cât mai grasă. Acum noi ne-am documentat cât mai mult cu putinţă, numai că e foarte greu, legea „omertei” funcţionând din plin, de multe ori informaţiile au fost trunchiate, contradictorii, căpătate mai mult pe surse sau culese de prin târg, din bârfa concitadinilor noştri. Aşa că dacă greşim pe undeva, ne rezervăm dreptul legal de a da voie la replică şi a ne cere scuze. Deci, primul lucru de aflat e că totul se învârte în jurul fostei Facultăţi de Chimie Alimentară, stabiliment de o mărime impresionantă, clădire de patrimoniu, construită în perioada interbelică şi care a adăpostit celebra Şcoală de Comerţ a Galaţiului, la care învăţau sute de tineri din judeţ, cât şi din judeţele învecinate. Şcoală cu tradiţie şi bine cotată, inclusiv la nivel de ţară, mândrie a oraşului de la Dunăre. Clădirea aceasta a fost realizată printr-o contribuţie comună a mai multor instituţii ale vremurilor apuse, printre care Ministerul Învăţământului, Camera de Comerţ, Primăria, cât şi prin donaţii de la bogaţii vremurilor. De menţionat că edificiul are în jurul său un teren imens (curte) amplasat în buricul oraşului, ce poate adăposti alte investiţii imobiliare extrem de necesare şi importante pentru Universitate. La o astfel de avere, rechinii Camerei au amuşinat afacerea, i-a luat cu durere de cap şi ce au gândit ei, că dacă le-a mers cu toate celelalte afaceri imobiliare anterioare, de ce nu ar mai fi cazul să o pună din nou?!? Şi, uite-aşa, s-au apucat de treabă cu tot tacâmul, arhive, cota de participare la edificarea clădirii, întocmit dosare, depus diligenţe la oficialităţi, justiţie etc. Adică s-a pus în mişcare tot angrenajul unui astfel de demers extrem de tentant, pregătiţi să dea lovitura. Numai că ceea ce lui Mocanu i s-a părut floare la ureche, tot perorând în stânga şi-n dreapta că sigur se va întâmpla, nu prea este aşa, lucrurile se mişcă greu, se pare că Ministerul Educaţiei nici nu vrea să audă şi, culmea, a început să se creeze şi un curent de opinie şi atitudine civică în Republicuţa noastră pe subiectul în cauză, dezaprobând atitudinea pasivă şi complice a Universităţii „Dunărea de Jos”, a celor de la Cultură şi a Primăriei, că doar aceasta răspunde de tot ce se întâmplă în bătătura ei. Nenorocirea e că de când a început cu tărăşenia asta de „revendicare”, clădirea, o mândreţe şi o frumuseţe a epocii trecute, o mândrei a gălăţenilor şi a învăţământului gălăţean, a fost lăsată de izbelişte (aceasta în condiţiile când în Oradea, Cluj, Braşov, o astfel de construcţie ar fi fost aur). Cei de la Universitate, pe bună dreptate, cum să investească, să consolideze şi să renoveze ceva care e revendicat? Dar, în egală măsură, surprinde atitudinea de „silentio stampa” a celor de la Cultură, inclusiv eternalizatul director Cătălin Negoiţă, şi salariat al UDJ, ca şi cum nu văd ce se întâmplă sub ochii lor şi cum dispare încet şi sigur un edificiu de vază al Galaţiului? În aceeaşi notă e şi atitudinea Primăriei, pe care nici nu o interesează, de altfel nici nu are cum să ne mire, dacă ne raportăm la nesimţirea de pe bulevardul G. Coşbuc a lui Manglea, fostul IMEH. Nişte jeguri, aflaţi la butoane, pe la urbanism sau patrimoniu, care nu vor să-şi facă datoria, lăsaţi să doarmă şi nescoşi din hibernare de ani şi ani de zile. Alo! , se aude domnilor din Consiliul Local?
Multă lume se întreabă ce o să facă dacă, Doamne fereşte, printr-o trăsnaie judecătorească, Camera de Comerţ se trezeşte în braţe cu o aşa avere babană. Iar noi tot ne-am gândit şi iar gândit şi am ajuns la concluzia că efectiv s-ar putea să o belească, deoarece nu au bani nici să o văruiască şi nici măcar să pună pază. Păi, va trebui să plătească taxe şi impozite să se hâţâne, pentru aşa clădire şi hectare de teren în centrul oraşului. Mai există varianta închirierii tot la Universitate pe cincizeci – o sută de ani, în aşa fel ca oamenii aceştia să poată investi, să construiască. Şi când te gândeşti ce Facultate de Medicină sau chiar Universitate se putea clădi acolo, dar e puţin probabil acest scenariu. Cel mai probabil şi rapid scenariu e cel al rechinilor în construcţii imobiliare, care vor cumpăra tot (cei de la Cameră pe vechiul istoric, vor mânca, bea şi şmenui bănetul cât casa) după care rad tot ca-n palmă şi construiesc un cartier rezidenţial în buricul târgului. Asta da lovitură financiară, poate că de aici se trage şi neimplicarea celor de la Cultură şi Primărie care fac parte din portofoliul (buzunarul) investitorilor imobiliari locali.
Vom trăi şi vom vedea. Suntem cu ochii pe voi ca pe butelie, drăgălaşilor, că de la instituţiile de forţă ale Republicuţei noastre, slabe speranţe. Dormiţi liniştiţi, dragi cititori, „organele” veghează?!?!

Observator 9 - aprilie - 2021

Lasa un raspuns


http://impact-est.ro/wp-content/uploads/Main_Logotype_Galati.jpg

În dosarul penal di

Gălăţenii au sfidat din nou instanţa Săptămâna trecută a avut loc ...

Şeful Casei de Pens

Încercăm să plafonăm cuantumul mare şi să creştem pensiile mici, ...

Funcţionar de prim

Funcţionarul public al unei primării, condamnat în trei dosare penale. ...