Am program, am curaj, am viziune. Așa îi amețea anul trecut Crin Antonescu pe fraierii care l-au votat, după ce se trezise din somnul cel de moarte de un deceniu.
Mesteca același slogan prăfuit, România înainte, pe un palier de 200 de cuvinte. A fost incapabil să spargă blestemul vocabularului sărac pe care îl stăpânește, din jumătatea de milion de cuvinte pe care le posedă româna, de-a lungul evoluției.
Orice limbă de pe pământ dezvoltă exact atâtea cuvinte de câte are nevoie comunitatea respectivă pentru a supraviețui și a comunica eficient.
Limba lui Antonescu se suprapune matematic peste cea a PNL, PSD, USR, UDMR. Politrucii românești vorbesc cât să supraviețuiască și supraviețuiesc câtă vreme controlează resursele.
Lista Swadesh conține între 100 și 200 de termeni universali precum eu, apă, mamă, tată, piatră, mâncare, pentru a compara limbi diferite.
Cantitatea de română stăpânită de Antonescu este egală cu cantitatea de engleză. Engleza lui Antonescu este de nivel începător, cu un foarte pronunțat pigment mioritic.
Expresia „the mother and the father of the democracy”, rostită de președintele interimar Antonescu în august 2012, în cadrul unei întâlniri oficiale cu delegația FMI și a Băncii Mondiale, a devenit virală.
Corect era să spună că președintele este garantul democrației, nu părinții ei, nici măcar unii adoptivi, ca în Turcia lui Erdogan.
Peste 7 milioane de euro s-au băgat în târtița lui Antonescu în campania prezidențială de anul trecut. Agenția de comunicare Kensington care i-a făcut campania s-a declarat depășită de inerția clientului.
„N-a fost capabil să transmită o singură idee originală”, s-a exprimat neoficial unul dintre strategii politici ai agenției.
Când îl fac neisprăvit pe Crin Antonescu exprim adevărul sociologic pronunțat de Dimitrie Gusti, că România este o formă fără fond,
în contextul în care țara adoptase instituții moderne de tip occidental, constituție, legi, model economic, școli și norme sanitare, în timp ce baza populației trăia într-o realitate medievală.
Crin Antonescu este exponentul acelei bezne de ev mediu care nu s-a schimbat, ci doar s-a restructurat și adaptat la o nouă constituție, legi, model economic, școli și norme sanitare inspirate din cele frâncești sau nemțești.
Antonescu rămâne acea formă fără fond care caracterizează o țară care se deșteaptă în fiecare dimineață din somnul cel de moarte.
Interacțiunea cu Antonescu este ca și călcatul pe ciuperca aceea goală pe dinăuntru, care face poc când o presezi sub talpa piciorului, căreia geniul popular i-a spus duios, bășina porcului.
–––
Adolf Hirémy-Hirschl, Suflete pe malul Acheronului, Palatul și Muzeul Belvedere, Viena
28 - mai - 2026
